ARAD. Arădeanul Mihai Paşca, secretar de stat în Ministerul Justiţiei, a fost unul dintre cei care au luptat pentru adaptarea legislaţiei privind emiterea ordinelor de protecţie. La baza acestor modificări a stat necesitatea unei legi care să apere şi alte categorii de persoane, nu doar membrii unei familii. Pentru că, până acum, doar împotriva unor membri de familie violenţi puteau fi luate aceste măsuri de emitere a ordinului de protecţie. Acum, însă, va apărea o nouă lege, iar de ordinul de protecţie se va putea bucura oricine simte că se află în pericol. Iniţiatorul Mihai Paşca ne-a explicat faptul că „Legea 217 stă la baza emiterii ordinelor de protecţie în cazurile de violenţă domestică. Eu am iniţiat şi apoi coordonat un proiect de lege, care a fost adoptat de Guvern şi care va fi trimis în Parlament, care va deveni o nouă lege cu caracter general, se va referi la toate situaţiile care impun emiterea unui ordin de protecţie, nu doar în cazul violenţei domestice. În elaborarea acestui proiect am colaborat cu Ministerul Afacerilor Interne, pentru că poliţiştii emit ordinele de protecţie provizorii, iar respectarea prevederilor cuprinse în aceste ordine este verificată tot de Poliţie. Sperăm ca, până la finalul acestui an, noua lege să intre în vigoare”.

Noile prevederi

Potrivit proiectului de lege, ordinul de protecție provizoriu se emite imediat de către polițist, la cererea victimei, a tutorelui ori a reprezentantului legal al acesteia, dacă din evaluarea situației de fapt rezultă că există risc iminent cu privire la săvârșirea unui alt act de violență îndreptat împotriva victimei, care îi pune în pericol viața, integritatea fizică ori libertatea acesteia; se aplică pe o perioadă de cel mult 5 zile; poate cuprinde una sau mai multe dintre următoarele măsuri:
o evacuarea temporară a agresorului din locuința comună, (altele decât situațiile familiale) o reintegrare a victimei şi, după caz, a membrilor familiei acesteia, în locuința comună; o obligare a agresorului la păstrarea unei distanțe minime determinate față de victimă, față de membrii familiei acesteia, ori față de reședința, locul de muncă sau unitatea de învățământ a persoanei protejate; o obligare a agresorului de a purta permanent un dispozitiv electronic de supraveghere; o interzicere a oricărui contact, inclusiv telefonic, prin corespondență sau în orice alt mod, cu victima; o obligare a agresorului de a preda poliției armele deținute, documentele în care acestea sunt înscrise precum și autorizația/autorizațiile de procurare a armelor emisă/emise pe numele acestuia. Totodată, ordinul de protecţie este supus confirmării de către procuror. Dacă apreciază necesar, anterior confirmării, procurorul poate asculta victima pentru a-i aduce la cunoștință măsurile care au fost dispuse, conținutul lor şi posibilitatea de a renunța la acestea. Ordinul poate fi contestat la instanța de judecată competentă potrivit legii în termen de 48 de ore la emitere, iar contestația se judecă în regim de urgență şi cu citarea părților.

Şi cel extins

Dacă vorbim de ordine de protecţie, aici există două categorii: cel menţionat mai sus, respectiv cel provizoriu, care este emis de poliţist şi are o durată maximă de cinci zile, în timp ce al doilea ordin, care se numeşte simplu ordin de protecţie, poate avea o durată de cel mult şase luni.

„Persoana a cărei viață, integritate fizică sau psihică ori libertate este pusă în pericol prin acte de violență din partea unei alte persoane poate solicita instanței (personal sau prin reprezentant legal) emiterea unui ordin de protecţie. Cererea poate fi introdusă în numele victimei şi de procuror şi de reprezentantul autorității sau structurii competente, la nivelul unității administrativ-teritoriale, cu atribuții în materia protecției victimelor infracțiunilor”, se arată în noua lege.

Măsurile vizate de ordinul de protecţie sunt aceleaşi ca şi în cazul ordinului de protecţie provizoriu, iar durata acestor măsuri este stabilită de instanța de judecată, fără a putea depăși şase luni de la data emiterii ordinului.
În acest caz, în plus, instanța de judecată poate dispune şi alte măsuri, de exemplu, consilierea psihologică, psihoterapie şi poate recomanda internarea voluntară sau, după caz, poate solicita internarea nevoluntară, în condițiile legii. Judecata se face de urgență şi cu precădere, asistarea victimei şi a agresorului fiind obligatorie; în caz de urgență deosebită, instanța poate emite ordinul de protecţie şi fără citarea părților. Hotărârea prin care se soluționează cererea de emitere a ordinului de protecţie este supusă numai apelului. Revocarea ordinului de protecţie poate fi solicitată, în condițiile stabilite de lege, de persoana împotriva căreia s-a dispus o măsură prin ordinul de protecţie.