Din momentul alocării banilor pe PNDL, s-a declanşat o cruntă bălăcăreală între liberalii şi social democraţii arădeni. Comunicatele de presă şi declaraţiile se succed într-un ritm halucinat, fiecare preopinent având impresia că, pentru a dovedi că are activitate şi merită în continuare preţuirea partidului, trebuie să inventeze o expresie peste nivelul de răutate, jignire, atac la persoană cuprinse în „activitatea”celui din tabăra adversă la care se referă. Nu mai contează că subiectul principal îl constituie cele 644 de milioane, în jurul lui se „brodează” cu mare măiestrie alte „chestiuni importante”. Liberalii nu se mulţumesc să spună, scurt, că, după mintea lor, Aradul ar merita să primească mai mult, ci se dau de ceasul morţii să-i convingă pe arădeni că imensa sumă înseamnă, de fapt, nişte „resturi”, iar electoratul nu trebuie să creadă că deputaţii PSD au vreun merit, pentru a fi apreciaţi de către arădeni. Pentru că, de fapt, toţi sunt „mici”, mânaţi de interese personale, inculţi, acceptă orice din partea şefilor de partid etc.

Război total

În timp ce liberalii fac tot posibilul să minimalizeze câştigul electoral al PSD, de cealaltă parte, PSD-iştii supralicitează, pentru ca o parte din capitalul electoral câştigat de PSD să intre în contul lor, ca reprezentanţi ai acestui partid. Lucru, desigur, firesc, numai că răspund cu aceeaşi monedă, tratându-i pe preopinenţii din tabăra adversă în mod similar. Ca să redăm, chiar şi foarte succint, toate „opiniile” emise pe parcursul unei singure zile, nu ne-ar ajunge două pagini de ziar! Pentru că, aşa cum arătam, subiectul principal (milioanele alocate Aradului) mai ocupă doar un spaţiu infim al comunicatelor, servind, deja, doar ca pretext al bălăcărelii reciproce. În virtutea acestei „strategii”, de cele mai multe ori argumentele concrete sunt „înecate” în şuvoaiele de lături verbale aruncate de către ambele părţi. Cât de mult vor avea de câştigat (sau de pierdut) din această „strategie” se va vedea curând.