CURTICI. Proiectul european de modernizare a căii ferate frontieră-Curtici-Arad, a gărilor de pe traseu, dar şi ridicarea unui pasaj peste calea ferată în oraşul Curtici a fost văzut ca unul extraordinar. Şi aproape că este extraordinar, ţinând cont că este vorba despre o investiţie de aproximativ 250 de milioane de euro, majoritatea fondurilor fiind nerambursabile. Numai că au început să apară nemulţumiri imediat după demararea lucrărilor la ridicarea pasajului de la Curtici. Motivul este reprezentat de faptul că, după finalizarea pasajului, tot traficul de pe drumul judeţean Arad-Curtici-Sântana va fi deviat prin oraş. Iar aici vorbim inclusiv de traficul greu. Un grup de locuitori din Curtici ne-a contactat la redacţie pentru a sesiza faptul că proiectul a fost prost gândit de la început. Acelaşi lucru este susţinut şi de primarul oraşului, Nicolae Aaniţei.
Dacă reclamanţii îl arată cu degetul pe primar, acesta din urmă spune că CFR este instituţia care a creat această neînţelegere. De ce? Contestatarii, printre care se numără şi consilierul local Răzvan Bulboacă, spun că primarul nu a făcut nimic pentru a muta pasajul. Iar, în acest sens, vin cu o adresă semnată de directorul general al CFR, Ionel Voicu, adresă în care se menţionează faptul că au existat patru variante pentru amplasarea pasajului peste calea ferată, iar actuala variantă a fost aleasă după ce a fost prezentată şi administraţiei locale.
De cealaltă parte, primarul Curticiului jură „cu mâna pe inimă” că proiectantul nu a purtat nicio discuţie cu autorităţile şi a acţionat de capul lui. „Cei de la CFR mint. Nu ne-a întrebat nimeni niciodată despre locul în care să fie amplasat pasajul. Mai mult, nici măcar cei de la CFR nu au avut de a face cu întocmirea proiectului tehnic. Pentru că întreaga lucrare a fost gândită, proiectată şi realizată sub coordonarea organelor Uniunii Europene”, spune Nicolae Aaniţei.
Dar să vedem de unde pleacă problema. Modernizarea liniei de cale ferată va face posibilă circulaţia trenurilor cu viteze de 160 de kilometri pe oră. Ca atare, actuala trecere la nivel cu calea ferată din zona Curtici va fi desfiinţată, va fi închisă. Proiectantul a avut mai multe soluţii de ridicare a unui pasaj suprateran, dar a ales-o pe cea de realizare a construcţiei cu coborâre chiar în inima oraşului, în apropiere de balta Limboasa. O parte dintre locuitorii din Curtici nu sunt, însă, mulţumiţi de această decizie. Şi asta pentru că navetiştii care circulă cu maşina şi locuiesc în zona cartierului nou de locuinţe vor trebui să ocolească zilnic şase kilometri. Mai mult, ulterior finalizării pasajului, se are în vedere realizarea unei centuri ocolitoare a Curticiului. Iar, odată ridicat acest pasaj, centura va avea un traseu ciudat. Practic, imediat după coborârea de pe pasaj va fi realizată o curbă în ac de păr, la 180 de grade, drumul se va întoarce pe marginea căii ferate, va merge paralel cu şina aproape doi kilometri, după care va vira spre stânga, urmând să ocolească oraşul şi să se intersecteze cu drumul spre Sântana.
„Centura era mult mai uşor de realizat dacă pasajul era realizat chiar la intrarea în Curtici, înainte de cartierul nou. Şoseaua urma să aibă trei direcţii: la dreapta – spre Sântana, înainte – spre centru şi la stânga – spre Zona Liberă și Dorobanți”, spune Răzvan Bulboacă. Acesta spune că primarul oraşului şi consiliul care era în funcţie înainte de realizarea pasajului aveau puterea să intervină asupra locului în care a fost ridicat viaductul.
Primarul acuză CFR
De cealaltă parte, Nicolae Aaniţei, primarul oraşului, spune că acuzele îndreptate împotriva lui sunt nefondate. „Este aberant să susţii că eu aş fi dorit un pasaj care să coboare în oraş şi o centură ocolitoare atât de scumpă. Mai mult decât atât, în Planul Urbanistic General al oraşului am prevăzut pasajul peste actuala trecere de cale ferată. Însă proiectanţii nu au acceptat acest lucru pentru că legislaţia spune clar că un pasaj nu poate fi ridicat în curbă. Iar în acea zonă este o curbă largă ce se întinde pe o distanţă de un kilometru şi jumătate. Proiectanţii nu ne-au prezentat nicio situaţie, nu ne-au solicitat niciun punct de vedere, ci doar ne-au pus în faţa faptului împlinit”, spune primarul. Acesta mai spune şi faptul că nu a fost ţinut la curent cu starea proiectării şi a lucrării. Mai ales că lucrarea nu a depins deloc de vreun aviz dat de primărie. „Timp de trei ani de zile s-a vorbit despre faptul că pasajul va fi ridicat pe actualul amplasament al trecerii peste calea ferată. Acest lucru mi-a fost spus de cei care au întocmit proiectul. Dar ne-am trezit că lucrările au început la actualul amplasament. Nu am primit niciodată nicio adresă în care să ni se spună unde va fi ridicat viaductul sau în care să ne fie solicitat punctul de vedere”, mai declară Aaniţei.
Ce înseamnă centura?
Centura ocolitoare a oraşului Curtici este, pentru moment, doar o idee pe hârtie, o idee care beneficiază şi de un studiu de fezabilitate. Însă de aici şi până la realizarea ei este o distanţă mare. „Cu siguranţă va mai dura o bună bucată de vreme până la întocmirea proiectului tehnic. Apoi vom încerca să identificăm surse de finanţare nerambursabilă. Pentru că valoarea lucrării este una foarte mare, pe care nu ne-o putem permite din bugetul local”, spune primarul din Curtici. În cifre, potrivit studiului de fezabilitate, centura va avea 6,5 kilometri şi va costa peste 21 de milioane de lei. Centura va trece prin apropierea căii ferate şi, potrivit studiului, o casă de pe traseul şoselei va trebui dărâmată. Totodată, va trebui achiziţionat teren privat aparţinând curticenilor, estimându-se că numai pentru exproprieri va fi cheltuită suma de 5 milioane de lei.
Citiți principiile noastre de moderare aici!