Cu greu ne mai uimește ceva când vine vorba despre distrugerea patrimoniul istoric al orașului, așa că nici dărâmarea clădirii de pe Calea Aurel Vlaicu, din cadrul fabricii Astra, nu a fost un șoc prea mare.

Ne-am obișnuit ca în Arad, patrimoniul construit să nu fie tocmai apreciat și pus în valoare. Sunt multe clădirile lăsate moștenire de înaintașii noștri, pe care noi, în loc să le conservăm și să le valorificăm, le-am dărâmat.

Hotel „Stadt Wien”

Să ne amintim, de exemplu, de fostul hotel „Stadt Wien”, ce a fost situat pe strada Grigore Alexandrescu, la numărul șase. Acesta a fost construit undeva la sfârșitul secolului XVIII – începutul secolului XIX și a fost gazda unor personalități marcante ce au trecut prin orașul nostru. Unul dintre cei care au petrecut nopți în camerele hotelului a fost însuși Franz Josef I al Austriei, împărat al Austriei din Casa de Habsburg. Hotelul apărea pe Lista Monumentelor Istorice din 2004, aprobată de Ministerul Culturii, deși acesta a fost dărâmat cu mult înaintea întocmirii listei.

Fabrica de Zahăr

Înființată în 1925 de către armeanul Harutiun Frenkian, care a înființat și fabricile de zahăr de la Chitila și Timișoara, fabrica de zahăr de pe malul Mureșului a fost dărâmată în totalitate în 2016. Povestea fabricii, în anii de după Revoluție, este una întortocheată și complicată. Cert este, însă, că în momentul de față a ajuns să fie doar o amintire. Același lucru s-a întâmplat și cu fostele fabrici IMAR și Tricoul Roșu. Asta, în timp ce în alte orașe ale Europei, precum Aveiro (Portugalia) sau Izmir (Turcia), patrimoniul industrial este transformat în centre culturale și multi-media. Noi, însă, suntem la decenii distanță de ei…

Stadioanele

Despre cele trei stadioane dărâmate în ultimul deceniu de către administrație, pentru a face loc unor spații comerciale, știm deja cu toții. Arenele Telecom, CFR și Strungul au fost dărâmate pe rând, în ultimii zece ani, făcând loc pentru patru supermarket-uri, respectiv unui mall care, în momentul de față, este închis.

Nici din Stadionul „Francisc Neumann” nu a rămas nimic, istoria acestuia fiind ștearsă de pe fața Pământului pentru construirea unei noi arene de peste 15.000 de locuri, în mijlocul orașului.

Cea mai recentă „reușită”

În urmă cu nu foarte mult timp – câteva săptămâni – o altă clădire din patrimoniul industrial al orașului a fost dărâmată, pentru a face loc…unui nou supermarket. Se pare că arădenii au o putere de cumpărare imensă, dat fiind ritmul în care clădirile istorice sunt dărâmate pentru a face loc magazinelor multinaționale.

De data aceasta, o fostă clădire administrativă a fabricii de vagoane Weitzer, devenită ulterior Astra, a fost dărâmată. S-a întâmplat în urmă cu aproximativ trei săptămâni, iar în locul acesteia va „răsări” un supermarket Lidl. Clădirea, construită în jurul anului 1890, a deservit inițial ca spațiu administrativ al Fabricii Weitzer, ulterior fiind utilizat ca și spațiu comercial. Cel mai recent, acolo exista un magazin de mobilier. Astăzi, însă, nu a mai rămas nimic din edificiu.

Totul, cu autorizație

Toate aceste demolări au fost făcute, de-a lungul timpului, cu autorizații din partea Primăriei Municipiului Arad. Nimeni din instituție nu a avut nimic de obiectat despre faptul că patrimoniul arhitectural al orașului este „desființat”. Această ultimă demolare a fost făcută în baza Autorizației de desființare 1.163 emisă de către Primăria Municipiului Arad la data de 03.11.2016.

Aceste autorizații au fost obținute cu ușurință, dat fiind faptul că niciuna dintre clădirile respective nu se afla înscrisă pe Lista Monumentelor Istorice din România, la momentul demolării. Totuși, acestea făceau parte din patrimoniul arhitectural sau industrial al orașului.

Turismul „salvat”

Între timp, chiar dacă patrimoniul construit al orașului este dărâmat perete cu perete, alţii se laudă că au soluția pentru a salva turismul arădean. Găsesc soluții precum târguri de turism în care nu prea avem, de fapt, ce promova, ori înființarea unor muzee care să scoată turismul arădean din conul de umbră în care a căzut.

Ei bine, nu. Nu acestea sunt soluțiile reale. Soluția reală ar fi aceea de a restaura și conserva patrimoniul material și de a promova în mod corespunzător patrimoniul imaterial. Și, nu în ultimul rând, turismul arădean va fi ajutat atunci când evenimentele culturale din oraș vor fi, în proporție de cel puțin 75-80% axate pe calitate, și nu pe cantitate, așa cum se întâmplă, din păcate, de ani buni în urbea de pe Mureș.

Până atunci, însă, Dumnezeu cu mila, iar noi cu speranța că vom mai avea și peste 50 de ani monumente arhitecturale pe Bulevardul Revoluției.