ARAD. Bulevardul Revoluţiei, numărul 33. Schele de construcţie au fost montate pe faţada clădirii aflate în stare de degradare. O iniţiativă lăudabilă în contextul în care nu de puţine ori a căzut tencuială de pe imobil, punând în pericol trecătorii aflaţi în acel moment, în acel loc.
Dar, ca (aproape) orice lucru românesc, nici acesta nu e prea bine făcut. Sau prea bine gândit. Spunem asta deoarece pe trotuarul din faţa respectivului imobil (care găzduieşte, la parter, două cafenele) se află două terase deşi numărul clienţilor care aleg să stea în aer liber la o cafea sau un pahar de vorbă nu e prea mare… Problema este că distanţa dintre terase şi schela de construcţie este de doar 50 de centimetri. Iar culoarul acesta lat de numai jumătate de metru, care se întinde de-a lungul întregului imobil, e singurul loc pe unde pot trece pietonii. Pe sub schele nu se poate circula că nu permite… designul lor, ca să nu mai vorbim că ar fi periculos.
Aşadar, dacă avem drum prin zonă, trebuie să fim atenţi: să nu cadă ceva de sus (că nu există nicio plasă de protecţie) şi să nu vină cineva din faţă (că e „sens unic” pe culoarul de 50 de centimetri şi rişti „tamponarea” cu persoana care vine din sens opus).
Pentru persoanele ce au probleme cu greutatea corporală şi au un fizic mai… robust, accesul prin acel culoar e chiar imposibil. La fel cum este şi pentru persoanele cu handicap, dependente de scaunul rulant. Ieri, în jurul amiezii, am surprins o astfel de persoană care a fost nevoită să se întoarcă din drumul obişnuit din cauză că scaunul rulant nu încăpea pe culoarul de trecere. A făcut cale întoarsă şi a ales să ocolească terasa mergând pe şosea, printre maşini…
Citiți principiile noastre de moderare aici!