Şoselele viscolite care au dat mari bătăi de cap şoferilor arădeni în ultimii ani ar putea deveni istorie. Reprezentanţii Consiliului Judeţean Arad (CJA) au încropit un plan care vizează crearea de perdele de protecţie pe drumurile judeţene cu probleme. Şi dacă tot vor să planteze copaci, s-au gândit să facă şi bani din aceştia, prinzând astfel doi iepuri dintr-o lovitură. Planul ne-a fost explicat de către Cristian Drăgan, administratorul judeţului, cel care a venit şi cu ideea plantării de salcie energetică pe marginea drumurilor judeţene.
„În bugetul din anul 2013 vrem să cuprindem o sumă de bani destinată plantării salciei energetice pe marginea drumurilor cu probleme legate de viscol”, a declarat Drăgan. Din declaraţiile acestuia, salcia energetică este cea mai potrivită pe marginea drumurilor pentru că din rădăcină creşte o tufă impunătoare, şi asta foarte repede, în 2-3 ani. În plus, costurile de plantare şi de întreţinere sunt scăzute. Şi, peste toate, după ce atinge maturitatea, respectiv după doi ani de zile, sălciile pot fi recoltate şi vândute producătorilor de peleţi. „Trebuie să ne gândim că, din start, vom reuşi să facem economii pentru că, dacă zona nu va mai fi viscolită, nu va mai fi nevoie de intervenţia utilajelor de deszăpezire atât de des”, a punctat administratorul judeţului.
Unde se plantează
Potrivit lui Cristian Drăgan, se doreşte experimentarea salciei energetice pe drumurile care leagă Aradul de localitatea Satu Mare, între Fântânele şi Zăbrani, Arad-Şiria, Lipova-Bata-Ususău, iar dacă aceste culturi vor da rezultatele scontate, salcia va ajunge şi pe drumul dintre Pecica şi Peregul Mare, Semlac-Şeitin, Arad-Variaş, intersecţia Curtici-Sântana-Caporal Alexa-Pâncota, Arad-Curtici, Curtici-Sântana şi Curtici-Dorobanţi-Iratoşu. Şoselele enumerate mai sus sunt cele care, în fiecare iarnă, cad victimă viscolului, iar deszăpezirea se desfăşoară anevoios deoarece, în spatele utilajelor, vântul aduce înapoi pe drum toată zăpada de pe câmp. Practic, odată cu realizarea acestor perdele de protecţie, se va reduce numărul drumurilor afectate de viscol, dar se vor realiza şi venituri pentru CJA în urma vânzării salciei.
Câteva cifre
Înfiinţarea unui hectar de cultură de salcie energetică va costa aproximativ 1.500 de euro. La doi ani de la plantare, salcia, care creşte cu 3 centimetri în fiecare zi, poate fi recoltată, rezultând 30-40 de tone de biomasă la hectar. Iar o tonă se vinde cu aproximativ 50 de euro. În doi ani de zile, lăstarii ajung la 6-7 metri înălţime, iar diametrul lor este de 6-10 centimetri. În plus, dacă a fost plantată o singură dată, salcia poate fi recoltată prin tăiere pentru că o nouă plantă va ieşi din rădăcina care a rămas în pământ.
„Este o soluție care va aduce economii la buget” Cristian Drăgan
CITESTE SI:
Autostrazi si drumuri pe datorie
Sperantele judetului pe drumuri
Citiți principiile noastre de moderare aici!