Șefii Curților de Apel au transmis că solicitarea lor se referă la alte aspecte ale legii decât cele analizate de Curtea Constituțională, iar președintele are un rol esențial în procedura de promulgare, nu unul ‘pur decorativ’.

‘Prezentul memoriu are ca scop reliefarea acelor aspecte care intră în competența de analiză a președintelui României, referitoare la oportunitatea reglementării, precum și a aspectelor de legalitate ce nu au făcut obiectul controlului a priori de constituționalitate cu privire la legea menționată. Subliniem că solicitarea noastră nu repune în discuție aspectele statuate prin Decizia CCR din data de 18.02.20261, nepublicată la momentul redactării prezentului memoriu, pronunțată în controlul a priori de constituționalitate asupra Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu. În acest context și în lumina jurisprudenței CCR referitoare la art.77 alin.(2) din Constituție (ex.Decizia nr.30/2016), subliniem că rolul președintelui României în procedura de promulgare a legii este unul esențial, iar nu unul pur decorativ, șeful statului având competența constituțională de a verifica el însuși legea în raport cu respectarea exigențelor de oportunitate, de reflectare a unei justificări reale sociale, economice sau politice în adoptarea unui act normativ, precum și a exigențelor corelării legii cu ansamblul reglementărilor interne și armonizarea legislației naționale cu legislația europeană și cu tratatele internaționale la care România este parte, precum și cu jurisprudența CEDO’, se arată în memoriul trimis Administrației Prezidențiale.

Potrivit semnatarilor, o intervenție legislativă precum cea în discuție este de natură să genereze îndoieli legitime în percepția justițiabililor cu privire la protecția magistraților față de presiuni externe, afectând astfel garanțiile de independență.

‘Curtea de Justiție a Uniunii Europene a statuat că statele membre sunt ținute să respecte obligațiile care le revin din dreptul Uniunii, în special atunci când prevăd modalitățile de stabilire a remunerației și a pensiilor judecătorilor. (…) Articolul 19 alineatul (1) al doilea paragraf TUE impune statelor membre obligația de a asigura protecție jurisdicțională efectivă în domeniile reglementate de dreptul Uniunii. (…) Această obligație implică garanții de independență a instanțelor naționale, independență ce face parte integrantă din dreptul fundamental la un proces echitabil consacrat de articolul 47 din Carta UE. Menținerea independenței judecătorilor este ‘primordială’ pentru asigurarea statului de drept, iar cerința independenței ține de conținutul esențial al dreptului la o cale de atac eficientă’, transmit Curțile de Apel.

Președinții Curților de Apel explică faptul că, în ipoteza adoptării proiectului de lege inițiat de Guvernul Bolojan, vor exista discrepanțe
majore între magistrații pensionați înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 282/2023, magistrații pensionați după intrarea în vigoare și viitorii magistrați pensionari.

‘Se ajunge, așadar, la o situație absurdă, ca, într-un interval de aproximativ 3 ani, judecătorul de judecătorie care a ieșit la pensie, sub imperiul Legii nr.303/2004, în vigoare în anul 2023, și chiar în condițiile actualei Legi nr. 282/2023 (18.466 lei/16.157 lei), să aibă o pensie aproape egală cu cea a unui judecător de la Înalta Curte de Casație și Justiție care ar ieși la pensie, în condițiile prevăzute de acest proiect de lege și anume de 19.268 lei. În consecință, este de netăgăduit că diminuarea succesivă a cuantumului pensiei de serviciu (în medie, cu peste 45%), într-o perioadă foarte scurtă de timp (mai puțin de 3 ani) în condițiile în care, potrivit proiectului de lege, este necesară și realizarea unui stagiu de cotizare mult mai mare, de 35 de ani de vechime efectivă în muncă, din care 25 de ani vechime în magistratură (față de 25 de ani vechime în magistratură, inițial), nu respectă, în mod evident, standardele reținute constant în jurisprudența CJUE, și anume un venit din pensie cât mai apropiat de ultimul venit din timpul activității’, se mai arată în memoriu.

În continuare, judecătorii de plâng de faptul că, spre deosebire de celelalte categorii profesionale, și chiar prin raportare la omologii lor din celelalte state membre UE, magistrații români sunt supuși ‘celui mai drastic regim’ de interdicții și incompatibilități.

Astfel, magistraților le este interzis: să desfășoare activități comerciale, direct sau prin persoane interpuse; să desfășoare activități de arbitraj în litigii civile sau de altă natură; să aibă calitatea de asociat sau de membru în organele de conducere, administrare sau control la societăți, instituții de credit sau financiare, societăți de asigurare/reasigurare, societăți naționale sau regii autonome; să aibă calitatea de membru al unui grup de interes economic.

Mai departe, judecătorii susțin că, prin eliminarea pensiei de serviciu sau reducerea ei în mod ‘drastic’, magistrații sunt ‘vădit’ discriminați în raport cu alte categorii de funcționari publici/înalți demnitari cu o salarizare similară sau chiar mai mare decât cea de care beneficiază magistrații, fără ca aceștia din urmă să fie compensați, în mod proporțional, corespunzător ‘absenței unor drepturi fundamentale’, pe o perioadă îndelungată de timp, cel puțin 35 de ani, perioadă în care nu le este permis să își procure venituri suplimentare.

‘Dacă mai adăugăm și faptul că, după cum rezultă din toate rapoartele/statisticile oficiale, în mod constant, în ultimii 30 de ani, magistrații români au fost nevoiți să gestioneze și să soluționeze un număr mult mai mare de dosare în comparație cu omologii lor din statele europene/membre UE, în condiții improprii (spații insuficiente, de ex. la nivelul Curții de Apel București și a instanțelor arondate sunt și câte 6 – 7 judecători într-un birou), a unui deficit major și constant de judecători/personal auxiliar, subdimensionarea schemelor de personal, inexistența sau existența unui număr foarte redus de asistenți ai judecătorului, lipsa de preocupare sau doar eșecul guvernanților în a asigura condiții decente de lucru pentru magistrați, incapacitatea legiuitorului de a asigura un cadru legislativ previzibil, coerent (inflația legislativă și necorelarea textelor legale este una din cauzele care îngreunează semnificativ activitatea judecătorilor), considerăm că, ținând seama de toate aceste împrejurări relevante, adoptarea acestui act normativ depășește cu mult ceea ce este adecvat, necesar și proporțional pentru atingerea obiectivului urmărit’, completează judecătorii.

În plus, ei consideră că este nejustificată și discrepanța ‘semnificativă’ între regimul pensiilor magistraților și cel al judecătorilor Curții Constituționale, în condițiile în care aceștia din urmă au un mandat de cel mult 9 în funcția de judecător.

‘Așadar, regimul pensiilor de serviciu ale judecătorilor CCR este unul deosebit de favorabil, comparativ cu magistrații de carieră, deoarece aceștia din urmă au deja un cuantum al pensiei mai mic și condiții de vârstă/stagiu de cotizare diferite, iar urmare a intrării în vigoare a noii legi, vor avea un cuantum al pensiei semnificativ redus, în comparație cu cuantumul pensiei de serviciu a judecătorilor CCR, deși aceștia din urmă sunt supuși unui regim de interdicții și incompatibilități pe o perioadă de cel mult 9 ani (cât timp își exercită mandatul), spre deosebire de magistrații de carieră, supuși unui regim draconic de interdicții și incompatibilități, pe parcursul întregii cariere profesionale, respectiv pentru minim 35 de ani’, se precizează în memoriu.

În încheiere, președinții Curților de Apel menționează că proiectul de lege inițiat de Guvernul Bolojan va produce efecte ‘grave’ asupra funcționării sistemului judiciar.

‘Creșterea, din nou, a vârstei de pensionare a magistraților și eliminarea pensiei de serviciu nu doar că riscă să genereze alte plecări din sistemul judiciar, ci transformă profesia de magistrat într-una neatractivă pentru noile generații de profesioniști ai dreptului. Deficitul mare de magistrați, numărul de patru ori mai mare decât media europeană al dosarelor înregistrate pe rolul instanțelor și imposibilitatea de recrutare de personal au fost în mod constant aduse în atenția publică, fiind ignorate de celelalte puteri în stat, singura preocupare manifestată în acest sens fiind aceea a afectării statutului magistratului. În raport de consecințele directe asupra protejării drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor și a soluționării cauzelor într-un termen rezonabil, având în vedere volumul ridicat de activitate, complexitatea activității și riscurile de exod din profesie, justiția din România ea însăși riscă să intre într-un colaps sistemic inevitabil. În același timp, eliminarea pensiilor de serviciu transformă statutul magistraților într-o pur ipotetică ‘garanție’ a independenței acestora, nesusținută de realitate’, este mesajul transmis președintelui Nicușor Dan.

Sursa: AGERPRES