ARAD. Lucrurile nu vor rămâne așa, nu la Colegiul Național „Elena Ghiba Birta” și nu când încă mai există oameni dispuși să-și sacrifice timpul pentru niște principii. Principii care stau, însă, la baza oricărei societăți sănătoase și la baza oricărui oraș care vrea să se dezvolte. Principii care în acest caz e poisbil să țină în picioare o clădire monument istoric. Despre ce vorbim în fapt?
Așa cum a promis în postarea sa de pe facebook, preluată de Jurnal arădean și www.aradon.ro în urmă cu mai bine de o săptămână, în cadrul unei articol dedicat erorilor în reabilitarea Colegiului Național „Elena Ghiba Birta”, erori care știrbesc din frumusețea, valoarea și poate și din trăinicia imobilului monument istoric, Sebastian Bulumac a depus joi plângeri pe temă la Primăria Municipiului Arad, Direcția Județeană pentru Cultură, Culte și Patrimoniu cultural național Arad, Inspectoratul județean în conctrucții Arad. Nu este singurul însă care o va face. Pe acest subiect va interveni și cel puțin un arhitect din Arad, dispus să meargă până în pânzele albe pentru apărarea monumentelor istorice ale orașului de mâinile criminale din punct de vedere estetic și nu numai și de indiferența autorităților.
Întârzierea cu care Bulumac a depus adresa la cele trei instituții se datorează, din păcate, unor noi descoperiri dureroase care au legătură cu intervenția executată acum de către firma care reabilitează colegiul și a adunării tuturor documentelor care susțin afirmațiile arădeanului, cum că lucrările de aici sunt, de fapt, făcute cu încălcarea legilor în vigoare cu referire la clădirile de patrimoniu.
În primele rânduri ale adresei, Sebastian Bulumac cere Primăriei, în baza legii liberului acces la informații de interes public, făcând referire directă la actele normative locale care vizează acest subiect („HCLM nr. 411/10.11.2016 privind aprobarea documentației tehnico-economice D.A.L.I. “Reabilitare clădire Colegiul Național <Elena Ghiba Birta> Arad” și HCLM nr. 258/25.06.2020 pentru modificarea HCLM 411/2016), următoarele documente: Documentația integrală privind proiectarea și lucrările de restaurare atribuite în baza contractului de lucrări nr. 62085/08.08.2019, încheiat cu asocierea dintre companiile SC Vesa Construzioni SRL cu Research Consorzio Stabile la momentul atribuirii contractului, firma lider – Vesa Construzioni – nu avea niciun angajat și cifra de afaceri zero, iar firma partener Research Consorzio Stabile avea 3 angajați și o cifră de afaceri anuală de 5 ori mai mică decât valoarea contractului atribuit de către Primăria Arad); documentația DALI (Documentaţie de avizare a lucrărilor de intervenţie); certificatul de urbanism; toate avizele eliberate de către instituțiile abilitate (Inspectoratul de Stat în Construcții, Direcția Județeană pentru Cultură, Culte și Patrimoniu Național Arad etc); expertize tehnice care să ateste că tâmplaria originală nu mai putea fi restaurată, precum și motivele pentru care s-au schimbat culoarea și detaliile originale, cu încalcarea legislației în vigoare; expertize tehnice care să ateste impactul asupra structurii de rezistență în urma distrugerii cărămizilor din arcele de rezistență și înlocuirea lor cu un buiandrug.
De ce cere Sebastian Bulumac toate aceste documente Primăriei? Pentru că deși legea interzice clar înlocuirea ferestrelor originale cu altele, cu excepţia situației în care acestea sunt degradate total, și, chiar și atunci, doar cu elemente similare din lemn masiv, având aceeași formă, culoare, structură etc., la Colegiul Național „Elena Ghiba Birta” nu s-a ținut cont de prevederile legale iar tâmplăria din lemn masiv, albă cu ornamente, a fost înlocuită cu una maro, care aduce mai degrabă a PVC. În plus, ca nouă și tristă descoperire a arădeanului: cărămizi din arcele de rezistență de la demisol au fost înlocuite cu un buiandrug, afectând probabil structura de rezistență și durata de viață a imobilului monument istoric, spune Bulumac.
Dar iată motivele, așa cum au fost expuse ele în adresă: „În conformitate cu următoarele prevederi legale: HCLM nr. 201/17.07.2014 privind aprobarea documentației de urbanism <Plan urbanistic pentru zona construită protejată ZONA MONUMENTE PROTEJATE ARAD>; Legea nr. 422/18.07.2001 privind protejarea monumentelor istorice; Legea nr. 193/28.10.2019 pentru modificarea și completarea Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții; Deciziile de planificare strategică europeană la care România se supune după aderarea la U.E. (enumerate la pag. 6-7 din volumul I al P.U.Z.C.P.); P.U.Z.C.P. ZONA MONUMENTE PROTEJATE, nr 39027/2013, elaborat de PROIECT ARAD S.A.; Regulament local de urbanism, volumul II, capitol “Fațade”, pag 351-352, “Se interzice afectarea soclurilor prin acțiuni fizice: spargere…”; “Se interzic intervențiile care schimbă conformarea inițială a fațadelor monumentului istoric pentru realizarea elementelor noi/desființarea elementelor originale existente: placări, tencuieli,… elemente de protecție și siguranță”. Regulament local de urbanism, volumul II, capitol “Ferestre și uşi”, pag 387-388. “Se interzice înlocuirea tâmplăriilor inițiale cu altele noi care nu respectă materialul și detaliile originale. La înlocuirea tâmplăriilor se va respecta tratarea unitară a fațadelor, poziția inițială a tâmplăriilor în raport cu șpaleții de zidărie, materialele pentru glafuri și pervaze.” “Este obligatorie repararea tâmplăriilor existente atât la interior, cât și la exterior (din lemn sau metalice), respectând toate detaliile acestora, păstrându-se căptușelile din lemn, feroneria accesoriilor de închidere, materialele originale ale pervazelor interioare și exterioare și accesoriile pentru jardiniere. În funcție de tipul de element deteriorat, acesta va fi refăcut având aceeași profilatură.” “Este permisă înlocuirea tâmplăriilor degradate total cu altele noi ce vor fi identice cu cele inițiale, realizate din lemn masiv. Montarea acestora se va realiza cu respectarea detaliilor inițiale de montaj și a poziției inițiale în cadrul golului.” ”Tâmplăriile din lemn masiv vor fi protejate cu vopsele pe bază de in, având culori armonizate fațadelor și respectând culorile inițiale, conform paletarului RAL Classic System.”
O profundă îngrijorare
După o astfel de documentare, Sebastian Bulumac își exprimă „profunda îngrijorare cu privire la felul în care decurg lucrările de restaurare a Colegiului Național <Elena Ghiba Birta>, care, așa cum e amintit și în referatul de aprobare al Primarului mun. Arad nr. 40479/17.06.2020, <funcționează într-una din clădirile reprezentative ale Aradului din B-dul Dragalina, nr. 6. … iar clădirea a fost declarată monument istoric și este cuprinsă în Lista Monumentelor Istorice-Cod. AR-II-a-B-00477.> Problemele pe care am putut să le observ din exterior, fără să am pregătire de specialitate în domeniu, afectează în mod negativ fațada unei clădiri emblematice, atât din punct de vedere arhitectural, cât și structural, încălcându-se grav Legea Monumentelor, Legea Construcțiilor, Planul Urbanistic al Zonei Protejate votat prin hotărâri precedente ale CLM Arad, cât și deciziile strategice de la nivel european în privința protejării patrimoniului arhitectural: 1.Distrugerea tâmplăriei originale, deși nu era degradată total; 2.Înlocuirea tâmplăriei originale cu una de altă culoare și cu un desen diferit al șprosurilor; 3.Fațada nu a fost tratată unitar prin dispunerea unor buiandrugi de beton în locul arcelor din cărămidă;
4.Slăbirea unui element structural pe care se descărcau eforturile de la nivelele superioare, prin spargerea cărămizilor arcelor de la ferestrele de la demisol, încălcându-se normative elementare din Legea Construcțiilor”.
Pe banii lui
Adresa arădeanului este însoțită și de șase fotografii și 4 facsimile din legislație. La final, Sebastian Bulumac subliniază faptul că este dispus să plăteasc[ taxele aferente serviciilor de copiere a documentelor solicitate (dacă se solicită copii în format scris), precum și orice taxe poștale necesare.
De domeniu penalului
Arhitectul Alenaxdru Nagy Vizitiu, președintele Pro Urbe, pare chiar mai afectat decât Sebastian Bulumac de cele văzute la colegiu, poate și prin primsa profesiei și a ochiului format. Arhitectul ne vorbește de răspundere penală în acest caz și spune că „nu am cum să nu depun plângere. Dacă vă văd pe dumneavoastră făcând ceva rău, mă simt obligat să sesizez acest fapt. Meseria mea mă obligă în plus să intervin. Nu am pregătire de inginer structurist, dar ca arhitect am făcut cursuri de structură și înainte de a vorbi pe temă am luat legătura cu un inginer de structură care mi-a destăinuit că a crezut că a văzut de toate la viața lui, dar așa ceva nu!”. Alexandru Nagy Vizitiu va sesiza Inspecția de Stat în Costrucții pe tema slăbirii elementului structural pe care se descărcau eforturile de la nivelele superioare, prin spargerea cărămizilor arcelor de la ferestrele de la demisol și înlocuirea acestora cu buiandrug de beton. „Nu sunt doar nemulțumit. De data aceasta avem o situație (rar folosesc, să știți, cuvinte de acest fel și le spun cu mare atenție) de natură penală, pentru că se face o intervenție care reduce capacitatea de transmitere a încărcărilor din construcție în pământ, reducând durata de viață a imobilului! Partea vie a lucrărilor este redusă ca și portanță, În schimb se pune un buiandrug care nu preia decât maximum a zecea parte din ceea ce reușea să descarce buiandrugul din cărămidă. Situația este foarte gravă, așa cum o văd eu și, ca atare, îmi este imposibil să rămân indiferent”, ne-a declarat președintele Pro Urbe.
Două plângeri, câte reacții?
Rămâne de văzut dacă Primăria Arad se va sesiza de această dată și va face un control la șantierul de la colegiu, acum, în condițiile în care plângerea a fost fromulată în scris și depusă chiar la instituție. Ba, mai mult, merită urmărită reacția Inspecție de Stat în Construcții, după primirea celor două sesizări, și viteza cu care se va mobiliza, dacă o va face, pentru a împiedica comiterea de erori grave de reabilitare. Poate că cele semnalate de cei doi arădeni nu sunt atât de grave pe cât le prezintă aceștia, dar pentru a stabili acest lucru cineva trebuie să facă verificări. Din păcate, în Arad încă nu s-a înțeles faptul, indiferent cât am insistat chiar și noi pe subiect, că protejarea monumentelor istorice este nu doar de datoria proprietarilor, ci și a autorităților (iar în acest caz proprietarul e chiar Primăria Arad). E grav, însă, când protecția acestora rămâne doar pe seama societății civile, așa cum pare să se întâmple acum. Poate merită amintit că la momentul la care s-a semnat contractul cu firmele care execută lucrarea la colegiu, Jurnal arădean/ www.aradon.ro a tras un semnal de alarmă cu privire la numărul angajaților acestor firme în materialul „Cum va reabilita o firma fără angajați clădirea de la Ghiba Birta” (
https://www.aradon.ro/aradon-stirile-judetului-arad/cum-va-reabilita-o-firma-fara-angajati-cladirea-de-la-ghiba-birta-10337/).
FOTO: S.B.
cucu says: 
CuCu says: dsds Nosdsds says:
Dan says:
anonim says:
Ascendis says:
anonim says:
cititor says: 
Mokofanu 
fitamare says: 
newton says: AR_chitekt says:
Cornel says: 
pt Cornel 
Calul 1978 
f.b. says: anonim says:
