În fapt, este vorba despre nişte facturi din perioada alegerilor locale, pe care PNL nu le-a achitat, însă neachitarea acestora pe o perioadă îndelungată a dat naştere unor suspiciuni. Mai exact, pentru că un creditor nu face nimic pentru a-şi recupera banii, se ajunge la bănuiala că acele facturi ar fost întocmite în alte scopuri, cum ar fi spălare de bani. Or, în acest caz, nu este vorba despre aşa ceva, ci despre faptul că Glad Varga nu i-a „strâns cu uşa” pe cei de la fostul partid să scoată banii, până în momentul în care a fost pus să dea explicaţii. Decizia Judecătoriei elimină suspiciunile legate de facturi, însă dovedeşte şi faptul că pe Glad Varga l-a interesat mai mult să dovedească faptul că nu a derulat nicio operaţiune ilegală prin firmă, decât o răfuială cu PNL, din moment ce acea decizie a fost luată în urma unei înţelegeri amiabile între părţi. „Ei i-au propus avocatului meu această variantă, iar eu am fost de acord. În rest, nu am ce să comentez”, a declarat Glad Varga. La momentul renunţării la funcţia de consilier, Glad Varga spunea că renunţă la politică pentru a se putea dedica unor proiecte personale, care îi cereau un mare volum de muncă şi mult timp.