Am însoţit-o pe Dana într-o scurtă plimbare prin parcul din Piaţa Avram Iancu – unul din locurile sale preferate din Arad. Purta o rochie neagră cu flori mov, poşetă asortată şi o pălărie care să o protejeze de razele soarelui. Ochii candizi şi glasul blând fac din femeia de 36 de ani o prezenţă agreabilă. La fel de plăcută este şi Florica Hărduţ – mama fără de care Dana n-ar putea să trăiască.
Viaţa, o luptă continuă
Faptul că Dana este dependentă de scaunul rulant nu ştirbeşte câtuşi puţin legătura pe care o are cu mama sa. Dimpotrivă. Par două prietene pe care nu le va putea despărţi nimic, niciodată. Atâta doar că „prietena cea mare” trebuie să fie extrem de atentă, de grijulie, de protectoare cu „ce mai mică”. Primeşte, în schimb, multă dragoste – aşa cum numai propriul copil (fie el şi matur) ţi-o poate dărui.
Atât cât au putut, părinţii Danei au încercat s-o trateze pe fiica lor ca pe un copil normal. „N-am bănuit că ar avea vreo problemă până când a-nceput să facă primii paşi. Atunci am observat că merge pe vârfuri. Am fost cu ea la medic, iar la doi ani a fost operată pentru alungire de tendoane. De atunci şi-a pierdut echilibrul şi nu a mai mers decât sprijinită. Dar a făcut şcoala şi am încercat să o luăm peste tot cu noi – la spectacole, la teatru, la meciuri de fotbal… Nu ne-a fost ruşine şi nu ne-a păsat de lume! Până la sfârşitul liceului, a mers pe picioarele ei, dar sprijinită. Dar, de la 25 de ani, merge numai cu căruciorul” – povesteşte Florica Hărduţ.
Dana a făcut, ani de zile, gimnastică de recuperare, dar, din păcate, boala de care suferă – tetrapareză spastică – pare să fi pus, iremediabil, stăpânire pe ea. Dacă, iniţial, i-au fost afectate doar picioarele, acum tânăra îşi mişcă tot mai greu şi mâinile. De asemenea, îi este afectată şi vederea, iar vorbitul devine, cu fiecare zi, tot mai greoi. În ciuda acestor dificultăţi, Dana „merge” înainte. Ea tocmai a absolvit anul III de facultate (Administraţie Publică, UVVG). În plus, scrie poezii. E o pasiune mai veche pe care nu are de gând s-o abandoneze. A scos şi o carte, a participat şi a obţinut premii la diverse concursuri literare…
Aşteptând o rază de lumină
„Dintotdeauna, eu am sperat că Dana se va face bine, că va merge. Asta nu mi-a ieşit din cap. Şi nici acum nu-mi iese! Tocmai de aceea, vreau foarte mult să mergem în China, pentru o intervenţie chirurgicală, pentru implant de celule stem. Eu cred că o astfel de operaţie i-ar putea face bine pentru că celulele astea se regenerează. Aş fi mulţumită şi cu un trepied să meargă, ca să se poată descurca” – mărturiseşte mama Danei.
Costul operaţiei din China, cu toate cheltuielile aferente, se ridică la 25.000-30.000 de euro. Bani pe care familia Hărduţ nu îi are. Dar a obţinut promisiunea unei fundaţii umanitare că, dacă va aduna jumătate din sumă, fundaţia o va sponsoriza cu cealaltă jumătate. Aşadar, toată speranţa Danei şi a părinţilor ei stă, acum, în dumneavoastră – cei care i-aţi putea ajuta cu bani, astfel încât în viaţa lor să-şi facă loc o rază de lumină…
Puteţi face donaţii în conturile deschise la HVB Tiriac Bank, pe numele Florica Hărduţ: RO76 BACX 0000 0001 0830 1001 (lei), RO49 BACX 0000 0001 0830 1002 (euro). De asemenea, puteţi contacta familia Danei la telefon: 0752-089627, 0257-255207.
D.D.
Citiți principiile noastre de moderare aici!