De asemenea, MApN arată „nevoia de a dezvolta substanţial infrastructura de antrenament şi pregătire” pe care o administrează, în contextul regional de securitate generat de declanşarea războiului de agresiune de către Federaţia Rusă împotriva Ucrainei.

MApN a răspuns astfel unei solicitări AGERPRES transmisă în 22 mai, în ziua în care localnicii din comunele arădene Tauţ şi Târnova, dar şi administraţiile locale de aici, au anunţat că se opun unui proiect de extindere a poligonului militar din zonă, arătând că perspectivele dezvoltării economice ar fi afectate, iar bugetele locale ar fi diminuate de pierderea unor taxe şi impozite.

De asemenea, MApN transmite în răspunsul indicat că „în contextul regional de securitate generat de declanşarea războiului de agresiune de către Federaţia Rusă împotriva Ucrainei, NATO a intensificat eforturile de întărire şi securizare a flancului estic al Alianţei, activând planurile graduale de răspuns pentru consolidarea posturii de apărare şi descurajare a oricărei agresiuni împotriva ţărilor aliate şi dislocând importante efective şi tehnică militară în ţările aliate din regiune”.

“În prezent, în România sunt dislocaţi aproximativ 5.000 de militari aliaţi, din Franţa, Italia, Luxemburg, Macedonia de Nord, Polonia, Portugalia, Spania şi SUA, care completează şi întăresc eforturile naţionale de consolidare a capacităţii de apărare. Numărul actual şi perspectivele de creştere a efectivelor aliate dislocate în România, frecvenţa ridicată a activităţilor de pregătire şi instruire a forţelor Armatei României, planificate pentru anii următori în cadru naţional, bilateral şi multinaţional, alături de forţe ale statelor aliate şi partenere, precum şi intrarea în dotare a unor noi categorii de echipamente şi tehnică militară au determinat nevoia de a dezvolta substanţial infrastructura de antrenament şi pregătire administrată în prezent de Ministerul Apărării Naţionale”, se arată în răspunsul scris.

Conform sursei citate, Statul Major al Apărării desfăşoară un proces de analiză a opţiunilor de extindere şi modernizare graduală, până în anul 2040, a unor poligoane aflate în administrarea Forţelor Terestre, care să permită mărirea capacităţii de instruire, antrenare şi certificare a structurilor militare şi executarea tragerilor reale cu tehnica nouă intrată în dotare sau care urmează să fie achiziţionată prin programele de înzestrare, cu caracteristici superioare faţă de tehnica aflată în prezent în dotare.

“Până la acest moment au fost analizate mai multe opţiuni, dar au fost identificate posibilităţi de extindere doar în cazul a trei poligoane – Cincu, Babadag şi Smârdan. Autorităţile locale de pe raza cărora se află celelalte poligoane analizate, inclusiv poligonul de tragere Dud-Tauţ, judeţul Arad, au fost înştiinţate cu privire la faptul că obiectivele militare în discuţie nu fac, la acest moment, obiectul extinderii sau modernizării. În situaţia în care vor fi identificate nevoi de modernizare şi extindere şi pentru alte poligoane, în afara celor trei menţionate mai sus, MApN va informa cu celeritate părţile interesate şi va demara procedurile necesare cu respectarea strictă a legislaţiei în vigoare”, transmite MApN.

În acelaşi răspuns transmis AGERPRES se mai precizează că “suprafeţele de teren arabil care vor face obiectul exproprierii în interes public vor putea fi exploatate cu titlu gratuit de cetăţenii de pe raza localităţilor respective pentru activităţi agricole sau de păşunat, în aceleaşi condiţii în care sunt utilizate şi în prezent terenurile agricole de pe raza poligoanelor de tragere ale MApN, în conformitate cu prevederile legale în vigoare”.

În 22 mai, la sediul Primăriei Tauţ s-au întâlnit reprezentanţi ai MApN din Arad (U.M. 01249), primarii comunelor Tauţ şi Târnova, dar şi zeci de localnici, pentru dezbateri privind un proiect de extindere a poligonului militar.

“A fost un dialog despre acest proiect pe care vor să-l implementeze, de extindere a poligonului, care acum are 1.216 hectare şi ar urma să ajungă la peste 2.600 de hectare de teren doar în UAT Tauţ. Se mai ia teren şi de la Târnova şi poligonul ar urma să aibă 4.400 de hectare, ceea ce este foarte mult. Suntem două comune afectate, pentru că ar fi expropriaţi localnici, persoane fizice şi juridice, dar şi primăriile, de terenuri agricole, păşuni, fond forestier şi livezi. Oamenii se opun pentru că şi-ar pierde activităţile agricole sau economice pe care le au, dar şi noi ca administraţie ne opunem. Ne-ar afecta perspectivele de dezvoltare economică şi bugetul local, prin necolectarea unor taxe şi impozite. Deocamdată ni s-au oferit puţine informaţii despre acest proiect, dar vom face tot ce putem să nu ne pierdem terenurile”, declarase, la acel moment, primarul din Tauţ, Florin Lela.

La rândul său, primarul din Târnova, Emilia Ignişca, a spus că va merge la Guvern cu un memoriu pentru a-şi argumenta poziţia.

“Ne opunem categoric acestui proiect pentru că ne afectează suprafaţa fondului forestier, practic composesoratul Dud ar dispărea complet. Comuna noastră ar pierde peste 1.700 de hectare, mai ales pădure. Vom înainte un memoriu Guvernului prin care ne vom prezenta argumentele”, declarase primarul din Târnova.

Localnicii care au asistat la discuţiile de la Primărie au spus că se tem că vor rămâne fără pământ, în condiţiile în care mulţi dintre ei trăiesc din agricultură sau creşterea animalelor pe păşuni.

Sursa: AGERPRES