ARAD. Sistemul de pensii din România este în centrul dezbaterilor politice din ultima perioadă, pensiile speciale în mod deosebit fiind dezbătute de mai toate partidele politice întrucât România ar trebui să aplice anumite reforme în acest sector. În acest context, parlamentarul USR Arad, Adrian Wiener explică:

„În România avem două sisteme de pensii. În primul rând avem sistemul contributiv, normal, acela la care există o perioadă de contributivitate de minim 35 de ani, o vârstă standard de pensionare de minim 65 de ani (63 pentru femei) și o metodă de clacul al pensiei bazată pe contributivitate (contribuțiile încasate de stat de la salariați se distribuie pensionarilor). În al doilea rând avem sistemul «pensiilor speciale» – în care perioada de contributivitate e mult mai mică, vârsta de pensionare la fel, iar sistemul de calcul complet diferit. În plus, pentru pensiile speciale avem un mod de indexare anuală complet diferit față de cel al pensiilor contributive. Astfel că pensia specială medie a crescut în 2022 de 160 de ori mai mult decât pensia contributivă”.

În continuare, Wiener punctează:

„Ni se spune că acestea nu sunt pensii speciale, ci «de serviciu» sau «ocupaționale». Indiferent cum le numim, ele sunt acordate de Case de Pensii altele decât Casa de Pensii «civilă», în baza unor legi distincte de legea pensiilor, pe baza unor formule de calcul «speciale». Să luăm exemplul magistraților: la aceștia modul de calcul al pensiei (care se acordă după doar 25 de ani de activitate) este: 80% din media salariilor brute pe 12 luni consecutive, la alegere, din ultimii 5 ani, inclusiv sporurile permanente. În consecință, pensia medie a magistraților este de 21.404 lei. Din această sumă, 4.758 reprezintă pensia cuvenită conform contribuțiilor sociale și 19.945 lei subvenția de la bugetul de stat. Beneficiari de pensii speciale sunt și militarii, polițiștii și cadrele de la SRI, SIE, STS, SPP, diplomați, consuli, auditorii Curții de Conturi, piloții civili, piloții instructori, funcționarii parlamentari, grefierii, foștii parlamentari, primarii, viceprimarii, președinții și vicepreședinții consiliilor județene (în cazul acestora din urmă acordarea pensiei speciale prevăzută în Codul Administrativ este prorogată). În total, sunt peste 200.000 de persoane cu pensii acordate pe alte criterii decât ale pensionarilor de rând”.

Problema sustenabilității

Numai că acest sistem de pensii, după cum transmite Adrian Wiener, nu este sustenabil.

„În 2022, bugetul de pensii al României a fost de 109 miliarde lei, din care aproape 23 mld au fost subvenții de la bugetul de stat. Din subvenția de 23 de mld lei, jumătate s-a dus pentru pensiile speciale. Proiecțiile demografice pe termen mediu, rezultate din recensământ, ne arată un dezechilibru accelerat al piramidei demografice. Presiunea pe sistemele sociale din – pensii, sănătate și asistență socială va fi enormă”, arată deputatul USR Arad.

„USR a introdus ca jalon în Planul Național de Redresare și Reziliență reforma sistemului de pensii din România. Din păcate, reforma propusă de guvernul PNL/PSD nu elimină nicio pensie specială. Le coafează doar, discret pe unele, astfel că pensia specială de 18.000 de lei/lună a premierului Ciucă, spre exemplu, scade cu 550 de lei. Sunt doar minore modificări ale vârstei de pensionare și doar la unele categorii de speciali. De reținut că nu există niciun studiu de impact al acestei legi. Sigur că nu e o reformă reală, ci o încercare de a conserva oaza de privilegii creată de aceeași structură politică de sistem. Criza inechității din România nu doar persistă; criza se adâncește”, a concluzionat Adrian Wiener.

USR a inițiat și o campanie pentru desființarea pensiilor speciale, petiția putând fi semnată la adresa — www.stoppensiispeciale.ro