Într-o analiză a administrației, deputatul USR Arad, Adrian Wiener, consideră inacceptabil faptul că România are „a doua cea mai scumpă administrație din Uniunea Europeană, o administrație locală și centrală care ne costă peste 3% din PIB”.

„România are la momentul actual 3.228 de unități administrativ-teritoriale (UAT-uri): 103 municipii, 216 orașe, 2.862 comune, 41 de județe și 6 sectoare ale municipiului București. Aproape 50% din localitățile din România au sub 3000 de locuitori și peste 75% sub 5000 de locuitori. O țară fragmentată administrativ, împovărată de costuri enorme pentru propria funcționare; cu servicii publice proaste, cu infrastructură deficitară. Doar în 30% dintre localități există rețea de gaze naturale, în timp ce numai 44,1% au canalizare. Peste 50% din primăriile din această țară cheltuie mai mult de 50% din buget pe salariile propriilor angajați. Doar 7% dintre primării își pot susține activitatea din venituri proprii. În 2022 aproape 2600 de localități din România, fie comune sau mici orașe, au supraviețuit cu bani de la bugetul statului. Toate au structuri administrative – primari, viceprimari, consilieri, funcționari publici, angajați prin structuri și departamente. Spre exemplu, Primăria Moneasa are 14 angajați la 895 de locuitori. Peste 80% dintre UAT-uri nu își acoperă nici măcar 80% din cheltuielile curente din venituri proprii. Mai mult, primăriile care acumulează arierate – datorii care depășesc termenele de plată, primesc bani direct prin Hotărâre de Guvern”, transmite Adrian Wiener.

Jalonul din PNRR

În continuare, Wiener vorbește despre jalonul „consorțiilor administrative”, introdus în PNRR. „Practic vorbim despre posibilitatea ca unele localități să aibă structuri comune; să existe transfer de expertiză, practică unitară și, în final, o creștere a eficienței. Este un instrument care, folosit cu chibzuință, poate crește eficiența și economisi resurse importante care să fie orientate către investiții și creșterea calității serviciilor publice. Sigur, reforma administrativ-teritorială ar însemna pierderea de resursă electorală – primari, consilieri, structura de sistem care are rolul de a obține voturi; ar elimina locurile călduțe unde este parcată clientela de partid între ciclurile electorale. În multe localități cel mai mare angajator este chiar Primăria. Sigur că principalul motiv al menținerii unei administrații ineficiente și nefuncționale este avantajul electoral al partidelor de sistem. Ar trebui să avem în vedere toate aceste date atunci când PSD explică mărirea taxelor, atunci când PNL tace și consimte activ la perpetuarea unui stat disfunțional”, a subliniat deputatul Wiener.