ARAD. Consilierul local USR, Dorian Curcanu, vine cu soluții și propuneri pentru ca Aradul să poată fi revitalizat, devenind un „oraș magnet”, așa cum îl numește alesul local. Într-o poziție publică, Dorian Curcanu explică: „Un refren infinit repetat în ceea ce privește orașul nostru este mereu caracteristica Aradului de a avea <potențial>, dar unul din păcate irosit. Problema este că potențialul este conceptul brut, neexploatat, iar Aradul este, realistic vorbind, în cădere liberă din cauza faptului că arădenii fug cât văd cu ochii de orașul lor, fără să se mai uite înapoi, iar statisticile arată foarte clar acest aspect. În anul 1990 populația Aradului a fost de 190.114 locuitori, în 2002 înregistra 172.827 de locuitori, iar în 2011, 159.074 de locuitori. În anul 2022 Aradul mai are doar 145.078 locuitori, ceea ce denotă că Aradul nu mai este un oraș atractiv nici pentru noi, ci este mai degrabă un oraș magnet pentru boschetari”.

Comparații și propuneri

Acesta este contextul în care Dorian Curcanu a făcut câteva propuneri pentru ca Aradul să poată redevi un „oraș magnet”. „În ultimii 50 de ani o serie de orașe cu același profil ca al Aradului au trecut prin aceleași provocări, dar față de noi, au avut lideri puternici care au schimbat parcursul prin investiții strategice transformând orașele lor în adevărați magneți pentru cei din regiunea lor. Câteva exemple ar fi: Denver (SUA), Incheon (Corea de Sud), Bilbao (Spania), Malmo (Suedia), Pittsburg (SUA) și lista poate continua.

Unul dintre principiile pe care orașele menționate mai sus le-au aplicat pentru a deveni orașe magnet cu un grad crescut de atractivitate este cel legat de transformarea zonei centrale, care mai apoi a generat o renaștere a întregului oraș.

Un bun exemplu pentru Arad ar putea fi Lubljana, capitală Sloveniei, care între 2002 și 2012 a înregistrat o creștere a traficului auto de 52% și o scădere a folosirii transportului public de 23%.

Pentru modificarea trend-ului, Primăria capitalei Sloveniei a realizat un plan complex de politici locale implementate pe etape pentru pietonalizarea arterelor, construirea de piste de biciclete și reducerea numărului de mașini, iar în ciuda opinii publice inițial negativă, printr-o strategie corectă de comunicare coroborată cu implementarea măsurilor drastice la început de mandat al primarului, opinia publică s-a schimbat în favoarea planului.

În contrast, centrul Aradului este un fel struțo-camilă-crocodil între o zonă verde cu clădiri istorice, o șosea cu două benzi pe sens, sute de mașini parcate și un trotuar de toată jena, iar asta se vede în numărul de oameni care-și petrec timpul în zona centrală.

Soluția, care trebuie aplicată în diferite stagii de implementare, este pietonalizarea Bulevardului Revoluției, iar un prim pas în realizarea acesteia ar fi ca în fiecare duminică, zona dintre Teatru și Primăria Arad să fie alocată pietonilor”.

Consilierul local este de părere că o zonă pietonală poate fi creată prin devieri de trafic și parcări subterane, „un proiect complex de cel puțin 10 ani, dar care ar reînvia zona centrală a Aradului, atrăgând mii de oameni în fiecare week-end, stând ca exemplu pozitiv pietonala de pe strada 1 Decembrie”.

Zonă pietonală pe Bulevard

Despre actuala administrație, Curcanu este de părere că „în ultimii ani, a circulat în spațiul public proiectul <transformării> Bulevardului Revoluției, un proiect cu abordare absurdă, deoarece se dorește menținerea unei benzi de circulație pe sens și doar lățirea trotuarului, ceea este un compromis fundamental greșit. Mai mult, proiectul prevede și realizarea unor pasaje subterane pentru mașini, în apropierea Bulevardului, care pare mai degrabă de domeniul cărților SF, decât al realității. Din punctul meu de vedere, proiectul actual ar trebui abandonat și regândit de la zero, plecând de la faptul că Bulevardul Revoluției trebuie pietonalizat complet, cel puțin între Teatru și Primărie.