ARAD. Pe 31 iulie 2022, a fost finalizată ultima etapa de colectare a datelor de recensământ atât prin deplasarea recenzorilor la adresele de reședință obișnuită a populației care nu s-a autorecenzat online în perioada 14 martie – 27 mai 2022, cât și prin colectarea datelor de la punctele de recenzare fixă. Până la finalul zilei de 31 iulie, ultima zi de recenzare, la nivel național s-au înregistrat în total 18,15 milioane de persoane, reprezentând 95,4% din populația rezidentă țintă estimată a României la 1 decembrie 2021 (19,02 milioane persoane).

Sub 400 de mii

Deși deocamdată nu au fost date publicității prea multe date, Institutul Național de Statistică a transmis, printr-un comunicat de presă, procentul de recenzare calculat pentru fiecare județ în parte. Astfel, populația județului Arad a fost recenzată în proporție de 96,2 la sută, iar cifra provizorie a locuitorilor județului este de 393.231. Comparativ cu datele oficiale ale ultimului recensământ valid efectuat în România, care datează din 2011, când Aradul număra 409,072 de locuitori, avem de-a face cu o scădere a populației de peste 15.000 de locuitori. Deocamdată, cifrele defalcate pe localități nu sunt disponibile, pentru a putea vedea cu exactitate de unde au plecat cei mai mulți arădeni.

Primele rezultate ale Recensământului Populației și Locuințelor runda 2021 (RPL 2021) vor fi diseminate abia în cursul lunii decembrie 2022, urmând ca datele complete și finale să fie făcute publice la finalul anului 2023.

Motive de îngrijorare

Tudorel Andrei, președintele Institutului Național de Statistică, a tras un semnal de alarmă imediat după apariție datelor preliminare:

„Sunt puțin pesimist pe partea de evoluție demografică. Dacă pe economie se poate corecta, din păcate în demografie nu se întâmplă așa. Dacă în sistemul totalitar era suficientă o decizie politică cum a fost în 1967, crește natalitatea, a crescut la jumătate de milion, s-a dublat, nu se mai poate acum. Din păcate, pe ultimele cifre pe 2020, 2021 vom avea agregat, la 143 de bunici 100 de copii sub 15 ani. În urmă cu 20-30 de ani era invers. Practic acum vor fi bunici care nu vor avea copii. Înseamnă dezechilibre majore pe piața forței de muncă, pe pensii”, a declarat acesta pentru presa centrală.

Ce urmează

“După încheierea perioadei de colectare a datelor, conform art. 22 din O.U.G nr 19/2020, „se realizează asigurarea completitudinii datelor individuale privind persoanele, gospodăriile, locuinţele şi clădirile. Aceasta se realizează prin imputare prin metode statistice, din surse statistice şi administrative, pentru acele unităţi statistice pentru care nu există un formular completat cu date, în conformitate cu metodologia prevăzută la art. 9 alin. (4).” Metodologia de imputare statistică ce se va aplica pentru recensământ a fost aprobată în iulie 2021, de către Comisia Centrală pentru Recensământul Populației și Locuințelor (CCRPL2021)”, informează Institutul Național de Statistică.

Primul recensământ în format digital

RPL2021 este primul recensământ din România organizat integral în format digital, al treisprezecelea recensământ din istorie și al patrulea după Revoluția din 1989. Întregul proces al colectării datelor s-a desfășurat cu asigurarea confidențialității și protecției depline a informațiilor.

Institutul Național de Statistică mulțumește populației României care a participat în număr foarte mare la procesul de recenzare. Potrivit oficialilor, această acțiune s-a desfășurat în condiții optime cu sprijinul Serviciului de Telecomunicații Speciale (STS) care a oferit suportul tehnic şi operaţional. Recensământul s-a bucurat şi de sprijinul activ al Ministerului Afacerilor Interne (MAI) precum și de cel al primăriilor.