Este primul rector al Institutului de Artă Plastică din Ungaria, iar din 1995 primeste titlul de doctor emerit al universităţii din Kingston. Operele timpurii explorează limitele monocromiei. Începând cu anii ‘80 iese din structura spaţiului închis, plasându-şi personajele în peisaje. Printre temele sale îşi găsesc un rol predilect sărbătorile, veselia, viaţa trăită la intensitate maximă. Chiar dacă este preocupat de teoria artei şi de scris, Lajos Svaby doreşte să fie mai departe prezent în contemporaneitate iscodind prin intermediul picturii frustrările si fracturile unei lumi in schimbare.
Premiul Media va fi decernat in cadrul ceremoniei de la Új Szinház Budapesta din 13 decembrie, orele 18, jurnalistului Jenő Merza (n.1950)de la Kossuth Radio, cunoscut atat pentru emisiunile sale cat si ca manager de presa la radioul public unde a condus canalulu de actualitati, precum si Departamentul studiouri teritoriale si monoritati.
Premiul acordat anual unei personalităţi marcante a culturii din Ungaria, semn al reverentei ICR Budapesta fata de valorile culturii ungare, este susţinut de: Pavel Şuşară – critic şi istoric de artă, Ion Stendl – pictor și gravor român, profesor universitar la Universitatea Națională de Arte București, doctor în Arte Vizuale, Sorina Ianovici – Jecza – director executiv Fundaţia Interart Triade, Geza Szocs – secretar de stat pentru cultură al Republicii Ungare, FerencCsak – director general Galeriile Naţionale de Artă, istoric de artă şi Gabor Pogany – istoric de artă. Ceremonia va fi onorata de prezenta vicepresedintelui ICR, Mircea Mihaies.
Grupul Iza din Maramureş va oferi publicului un spectacol de folclor autentic maramuresean. IZA este un ansamblu cu totul special, care a refuzat deliberat să se conformeze modelului de ansamblu folcloric consacrat în România. Conducătorul grupului este Ioan Pop, „zongoraş” şi vocalist, ţăran din Poienile Izei. Colaboratorii săi – ceteraşul Dumitru Hîrb, dobaşul Ioan Petreuş şi dansatorii şi cântăreţii Anuţa Pop, Voichiţa Nemeş, Ioan Ilieş, Gheorghiţă Tepei – îl sprijină cu toată convingerea. Grupul Iza îşi construieşte spectacolele fără să mutileze, să „înfrumuseţeze” muzica sau să-i răpească spontaneitatea, fără să recurgă la clişeele scenice consacrate, fără să uzeze de stereotipii. Muzicantii promovează muzica “clasică” cu instrumentele maramuresene (zongora este chitara, cetera este vioara, doba este toba), melodiile vechi neştiute sau uitate, precum şi învârtitele noi în măsura în care acestea sunt compatibile cu tradiţia.
In foaierul teatrului va avea loc evenimentul „Vinul românesc – O istorie culturală”, prezentat de specialistul oenolog Gheorghe Moisescu şi de jurnalistul Radu Rizea, o incursiune în lumea aromelor vinului românesc, urmată de o degustare din dorinţa de a prezenta trei tendinţe actuale în producerea vinului românesc: produs românesc cu investitori străini, produs românesc cu investitor român şi renaşterea tradiţiei româneşti.
Compania Vinarte produce anual două milioane de sticle de vin, suprafaţa totală de viţă de vie pe care o exploatează fiind de 400 de hectare în Mehedinţi, Dealu Mare şi Sâmbureşti. Circa 15% din producţie merge la export. Câteva dintre vinurile care au făcut celebră compania Vinarte sunt Soare Cabernet Sauvignon, Swallowtail Fetească Neagră, Prince Matei Merlot, Sirena Dunării Riesling – Botrytis Cynerea, Prince Mircea Merlot, Sienna Merlot, Castel Bolovanu Cabernet Sauvignon, Red Paradox Merlot, Assolato Merlot. Compania Vinarte a obţinut numeroase premii şi medalii: XIII Hamburger Salon 2000, Prowine 2001 şi Concours Mondial du Vine, Bruxelles 2001.
Cramele Rotenberg deţin 25 ha în zona Ceptura-Dealu Mare, aproape de Mizil. Aici sunt produse sortimentele Menestrel şi Rotenberg, ambele soiuri Merlot. Solul bogat în argile silicioase şi condiţiile climatice sunt foarte similare cu cele din Bordeaux. Vinurile Merlot obţinute în astfel de condiţii litho-climatice sunt extrem de fructoase, expresive şi puternice. Viţa este în mare majoritate veche de peste 25 de ani, ceea ce conferă strugurilor o calitate excepţională, în detrimentul cantităţii. Producţia de struguri este limitată la 5 tone pe hectar, strugurii fiind culeşi şi selecţionaţi manual. Trecerea vinului din vasele de fermentare în butoaie şi din butoaie în sticle se face sub influenţa greutăţii proprii, evitându-se filtrarea mecanică. Atunci când este necesar, vinul este limpezit cu albumina din albuş de ouă.
Domeniul Coroanei-Segarcea, cea mai sudică podgorie din Oltenia, aşezată în plan înclinat, a avut cea mai înfloritoare perioadă a existenţei sale in intervalul 1884-1947, când a aparţinut Casei Regale a României. Condiţiile naturale oferite de podgoria Segarcea sunt favorabile în special culturilor de struguri negri, ceea ce face ca vinurile roşii de Segarcea să aibă o calitate desăvârşită dată în primul rând de aceste condiţii unice în România. Câteva dintre vinurile care au făcut celebră compania Domeniul Coroanei – Segarcea sunt: Cabernet Sauvignon, Sauvignon Blanc, Pinot Noir, Pinot Noir Roze, Merlot, Tâmâioasă Românească, Chardonnay.
Povestea Cramei Basilescu are o savoare aparte. Urmaş de familie nobilă , Nicolae Basilescu s-a remarcat ca o personalitate a societăţii româneşti de secol XIX. La data de 28 ianuarie 1928, printr-un proces verbal, Casa de St. Marceaux&Co. (fondată la Reims în anul 1837) autorizează în mod formal să i se întrebuinţeze marca şi numele pe sticlele de vin oferite consumatorului român, ca semn al deplinei încrederi în calitatea produselor Basilescu. Pentru prietenia pe care o avea cu familia Capşa, Nicolae Basilescu încredinţează Casei Capşa reprezentarea şi vânzarea şampaniei şi a vinurilor sale. Povestea de succes se întrerupe însă brusc în 1945, când statul confiscă toate bunurile şi terenurile familiei Basilescu, membrii ei fiind forţaţi să se mute la Mizil, unde au domiciul până în 1963. După 1990 urmaşii lui Nicolae Basilescu reuşesc să-şi redobândească o parte din bunuri iar în 2008, la Urlaţi, se înfiinţează Crama Basilescu. Viile de la Urlaţi produc Fetească neagră, Cabernet sauvignon, Merlot, Pinot noir, Sauvignon blanc iar cele de la Pietroasele: Busuioacă de Bohotin, Tămâioasă românească, Fetească albă, Riesling italian.
Citiți principiile noastre de moderare aici!