Prima ora de Romana

În 5 aprilie sute de copii ai celor peste 300 000 români din Serbia de răsărit au avut parte de prima oră de limba română din istoria comunităţii lor. Ataşez imagini istorice de la primele ore de ,,limbă română cu elemente de cultură naţională” în şcolile publice din Serbia de răsărit (5 aprilie 2013-Zajecear).

Din 5 aprilie 2013 şi până la sfârşitul anului şcolar, în raioanele Bor, Zajecar şi Negotin –în zona de la sud de Dunăre din Serbia de răsărit, 415 elevi de etnie română de clasele I-VIII (Zajecar- 190, în 8 grupe, Bor- 158, organizaţi în 6 grupe, Negotin -67 de elevi în 3 grupe) vor învăţa limba română timp de 1,5 ore pe săptămână în fiecare zi de vineri între orele 12-13,30 sau 18,30-20.

“La iniţiativa Consiliului Naţional al minorităţii naţionale române din Serbia ministerul educaţiei din Belgrad pilotează acest proiect pentru introducerea predării limbii române ca un curs optional pentru următorul an şcolar” a spus la Radio Televiziunea Bor, Dragoslav Maric, şeful administraţiei şcolare Zajecar. Pentru cursurile de limbă română din 1 septembrie 2013 s-au înscris doar până acum peste 1500 elevi şi doar din judeţele Bor şi Zajecear.

În acest moment predau profesori şi învăţători români din Voivodina (în imagine este doamna Jelena Kožokar, profesor de limba română din Uzdin). Domnia sa s-a declarat fericită că mulţi copii vorbesc româneşte foarte bine, iar copiii au declarat reporterului că le-a plăcut. Peste vară se vor organiza cursuri şi pentru profesorii din Serbia de răsărit încât să poată preda şi ei limba română.

Bravo, copii! Bravo, doamna învăţătoare Elena Cojocar! Bravo, domnule inspector Dragoslav Maric! Bravo, Serbia!

Iată şcolile în care vinerea se va studia în săptămânile următoare limba română pe care mi le-a comunicat domnul Dragoslav Maric, şeful administraţiei şcolare Zajecar (Asociaţia Generală a Învăţătorilor din România a fost permanent în contact cu ministerul educaţiei din Belgrad, cu cancelaria primului ministru al Serbiei, cu şcolile din Serbia, cu asociaţiile culturale ale românilor din Serbia, cu instituţiile europene, româneşti şi sârbeşti care implementează sau monitorizează drepturile naţionale ale românilor din Serbia):

În Zajecear-şcolile: Desanka Maksimovici, Hajduk Veljko, Giura Iaksic, Liuba Neşici,Liubiţa Radosavlevici Nada.

În Bor –şcolile: Branko Radicevici, Duşan Radovici, 3 Oktobar, Vuk Karagici, Sveti Sava

În Negotin- şcolile: Branko Radicevici, Vera Radosavlievici, Vuk Karagici.

Pentru anul şcolar viitor au putut semna pentru ore de limbă română doar părinţi ai copiilor de etnie română din Serbia de răsărit de pe raza administraţiei şcolare regionale Zajecar. Sperăm, şi trebuie insistat şi vom insista să fie aşa, ca în lunile aprile- mai să mai poată depune cereri pentru ore de limbă română atât elevii de pe raza administraţiei şcolare regionale Zajecar care include doar judeţele Bor şi Zajecear, cât şi elevii de pe raza administraţiilor şcolare din Pozarevac -pentru raioanele Branicevski şi Podunavski, din Jagodina -pentru judeţul Pomoravski şi din Belgrad- pentru zona Belgrad. Sperăm ca doamnele inspectori Vesna Zdravkovic (tel 012/221-875; 012/530-268, supozarevac@eunet.rs ), Zivota Starcevic (tel 035/222-070; 035/242-630, prosvetna@open.telekom.rs ) şi Gordana Cvetkovic (tel 011/3806-916 011/2401-911 лок.220 и 219 subeograd@mpn.gov.rs ) care răspund de aceste zone, că vor proceda la fel ca domnul Dragoslav Maric din Zajecear (tel 019/421-154; 019/421-663, mpszajecar@ptt.rs ).

Ar fi grav dacă nu s-ar întâmpla aşa fiindcă ar însemna că discriminarea care în trecut era între românii din Voivodina faţă de cei din Serbia de răsărit s-ar face acum între românii din Bor şi Zajecear faţă de cei din Branicevski, Podunavski, Pomoravski şi Belgrad.

Iată câteva argumente pornind de la datele oficiale ale recensămintelor din Serbia care, între noi fie vorba, sunt atât de eronate încât fac de râs însăşi ideea de statistică:

a)Conform datelor oficiale în Serbia de răsărit au fost în 1961 doar 1368 de vlahi după ce în 1953 fuseseră (tot oficial) 198 861! De menţionat că recensămintele din secolul IX înregistrează aceeaşi populaţie ca români, iar cele din secolul XX ca vlasi.

b)Dintre cei 31 vlahi sub 15 ani şi 3 români sub 15 ani înregistraţi oficial la recensământul din 2011 în Kladovo, au semnat pentru limba română, la o primă strigare, 155. Deci 155 din 34 (!) cu toate presiunile din presă (unde formularul a apărut bifat la rubrica ,,nu sunt interesat să învăţ limba română”) şi ale preşedintelui Serbiei care a afirmat în februarie 2013 că va încuraja standardizarea unei noi limbi vlahe.

c)Cum să nu poată opta pentru limba română şi elevii din judeţul Branicevo şi Podunavski când acolo sunt de două ori mai mulţi români decât în judeţul Zajecear (conform recensământului din 2011)!?

d)Cum să nu poată opta pentru limba română şi elevii din judeţul Pomoravski când acolo sunt de 10 ori mai mulţi români sub 15 ani decât în Kladovo (conform recensământului din 2011)!?

e)Cum să nu poată opta pentru limba română şi elevii din zona Belgrad când acolo sunt de 5 ori mai mulţi români sub 15 ani decât în Kladovo (conform recensământului din 2011)!?

Suntem siguri că nu se va repeta povestea din 2009 când în septembrie actualul ministru al educaţiei din Serbia a organizat conferinţă de presă în care a anunţat că nu există cereri pentru studierea limbii române după ce tocmai aprobase în februarie (cu numărul 610-00-00046/2009-06) solicitarea Consiliului Naţional al Minorităţii Naţionale Rumâne din Serbia de a se studia limba română în Serbia de răsărit bazată pe cele câteva sute de cereri semnate de părinţi anexate. Amintitul consiliu se şi îngrijise să pregătească la catedra de limbă română din Novi Sad zeci de profesori din zona Timok-Morava pentru predarea limbii române. Pentru curajul de a solicita limba română fostul consiliu al rumânilor a fost schimbat în 2010 cu un consiliu care afirmă în documente oficiale că limba lui de comunicare este limba sârbă chiar dacă recunoaşte că minoritatea pe care din 2010 o reprezintă se autoidentifică ca fiind ,,rumânească”. Cei păţiţi suflă şi în iaurt şi se tem că autorităţile vor ,,lămuri” pe cei 2000 de părinţi care au semnat pentru limba română pe chiar formularul emis de şcolile din Bor şi Zajecear să îşi retragă semnăturile sau că în lunile aprilie şi mai nu vor putea opta pentru limba română şi alţi elevi din zonă şi mai ales cei din Branicevo, Podunavski, Pomoravski şi Belgrad cărora li s-a interzis în martie să opteze pentru limba română deşi în aceste zone sunt în mod oficial mai mulţi români decât în zona în care li s-a permis acest lucru.

Asociaţia Generală a Învăţătorilor din România are încredere că Serbia va confirma până la capăt vocaţia sa europeană, că va respecta propria sa legislaţie permiţând pe întreg teritoriul său ca etnicii români, loiali statului sârb, să poată învăţa din 1 septembrie în şcolile publice să scrie şi citească ,,mamă”, ,,tată” în limba română maternă.

Salutăm din toată inima acest prim pas făcut de Serbia în aprile 2013. De acum putem spune cu adevărat că Serbia, arătând respect conaţionalilor noştri, începe să întoarcă respectul de care întotdeauna s-a bucurat în opinia publică din România.

Sper să văd în curând personal una dintre şcolile în care se învaţă limba română şi să mă întorc de acolo poate cu cadori pentru elevii sârbi din România care tocmai au susţinut în judeţul Arad olimpida naţională de limba sârbă.

Viorel Dolha,

preşedintele Asociaţiei Generale a Învăţătorilor din România