ARAD. Primarul Călin Bibarţ a susţinut, marţi, o conferinţă de presă în care, împreună cu directoarea Centrului Municipal de Cultură, Daniela Pădurean-Andreica, au prezentat bilanţul celor zece zile de sărbătoare a oraşului.

Edilul a anunţat că în jur de 45.000 de persoane au participat anul acesta la Zilele Aradului. În ceea ce priveşte impactul asupra bugetului local, Călin Bibarţ a reiterat faptul că au fost alocaţi 500.000 de lei, adică mai puţin de jumătate din bugetul din 2019, de exemplu. Din suma alocată, s-au cheltuit 461.000 de lei. În condiţiile în care numărul zilelor de sărbătoare a rămas acelaşi (zece), iar evenimentele au fost aproximativ aceleaşi – numeric, ca gen şi ca întindere în timp.

Aşadar, la un calcul simplu, rezultă că Primăria Municipiului Arad a cheltuit aproximativ 10,25 de lei pentru fiecare dintre participanţii la evenimentele organizate în cadrul Zilelor Aradului.

Cum au fost cheltuiţi banii

Aproximativ jumătate din suma alocată din bugetul local (în jur de 250.000 de lei) a fost cheltuită cu artiştii. Reamintim: Andra – peste 93.000 de lei, Randi şi Alexandra Stan – peste 81.000 de lei, Jazzy Bit – 6.000 de lei, muzica populară – peste 29.000 de lei, Marina Florea şi Florin Mureşan – peste 16.000 de lei, Irina Baianţ şi Filarmonica – 6.500 de lei, Fantazia şi Mădălina Boroneanţ – peste 4.000 de lei. Cu precizarea că aceste sume reprezintă toate cheltuielile/artist (prestaţia scenică, transport, cazare, masă, alte pretenţii). De asemenea, pentru show-ul de lasere a fost alocată o sumă importantă: aproape 18.000 de lei.

Pe ce s-a dus restul banilor?

„Cele mai mari cheltuieli sunt cele cu organizarea spectacolelor, a concertelor. Pe lângă onorariile artiştilor, sunt cheltuielile adiacente, gen transport, cazare, masă… asigurarea infrastructurii tehnice care permite desfăşurarea concertelor. Şi mai sunt şi cheltuielile de amenajare, de organizare a târgurilor: trebuie montate căsuţele, acestea au nişte echipamente electrice, apoi branşamentele care se fac… serviciile de curăţenie sunt foarte costisitoare, toaletele… Şi apoi cheltuielile de promovare, materialele care se elaborează pentru promovarea evenimentului. Am avut şi un decor tematic, florile care s-au achiziţionat pentru şedinţa festivă, diplomele, medaliile pentru competiţiile sportive… Acestea sunt tipurile de servicii… toate sunt achiziţionate prin SICAP, nu este niciun fel de secret pentru nimeni” – a subliniat Daniela Pădurean-Andreica.

Sponsorizările, „pe patru categorii”

Potrivit primarului, costurile reduse suportate de municipalitate au fost posibile graţie sponsorilor (la care Primăria a apelat „în cadru legal”). S-a făcut o evaluare a sponsorizărilor primite pentru Zilele Aradului? – l-am întrebat pe Călin Bibarţ.

„Nu am făcut-o, dar ar fi pe patru categorii. 1.Sponsorizări care sunt în bani, direct – de exemplu sumele de bani care însoţesc „Diplomele de aur” acordate celor care împlinesc 50 de ani de căsătorie; 2.Situaţii în care primim sponsorizări în produse – vouchere, băuturi, produse din care să gătim… (<Toate produsele de la Sarmaliada şi Serata seniorilor au venit din sponsorizări> – a completat Daniela Pădurean-Andreica); 3.S-a pus la dispoziţie o locaţie fără a trebui să plătim pentru ea – de exemplu la Fashion; 4.Plăţi directe făcute, de exemplu, pentru o parte din designeri” – a detaliat edilul Aradului.

Directoarea CMCA a mai adăugat că „sponsorizările au fost mai generoase ca anul trecut”, că fiecare sponsor „şi-a ales ce anume doreşte să susţină”, că niciunul nu a dorit să-şi facă reclamă şi, cel mai important, că sponsorii Zilelor Aradului nu sunt societăţi cu care municipalitatea să aibă legături comerciale:

„Sunt firme cu potenţă financiară din Arad, arădeni 100%, dar nu dintre cei cu care avem contract” – a precizat Daniela Pădurean-Andreica.

Ocuparea medianei, un experiment… perfectibil

În ceea ce priveşte ocuparea parcării mediane dintre liniile de tramvai şi pericolul la care au fost expuşi arădenii înainte de montarea gardurilor de protecţie, Călin Bibarţ a explicat că au fost „două discuţii” legate de zona ce urma să fie închisă: de la Primărie spre Teatru sau de la Primărie spre Libelula, ultima variantă fiind preferată pentru că încurca mai puţin traficul rutier.

„De la bun început s-a ştiut că este o problemă, fiind acolo trafic şi de tramvaie, şi s-a convenit că se pune gardul care delimitează şi nu vor fi probleme. După aceea, când s-a discutat în comisie, s-a spus că nu e cazul să pună gardul că tramvaiele merg cu 5 km/h şi oricum mobilerul urban pe care îl au cei de acolo va fi către partea cu locul de unde se dă mâncarea şi nu în apropiere de liniile de tramvai. Între timp, unii şi-au mai mutat mesele şi scaunele, de aceea ne-am şi repliat şi am pus gardul. Că dacă era de la bun început, probabil că mai criticau unii că am scris <Atenţie la tramvai!>… Orice e perfectibil” – a conchis primarul Călin Bibarţ.

Altfel, edilul a apreciat că soluţia aleasă de a închide bulevardul în zona Bisericii Roşii a fost una fericită pentru că a oferit arădenilor mai multe zone pietonale: în Piaţa Avram Iancu, strada 1 Decembrie 1918, Parcul Eminescu şi pe bulevard.

„În Arad se vorbeşte de foarte mult timp unde să se facă zone pietonale în centru. Niciodată nu ai un răspuns decât dacă închizi şi vezi ce se întâmplă. Cu ocazia asta, încercăm să mai aflăm şi astfel de răspunsuri, mai ales în ceea ce priveşte traficul. Şi nu este cel mai elocvent pentru că este în perioadă de vară, de concedii şi când nu e şcoală. Însă, cât de cât, ne mai putem da seama ce înseamnă deviere de trafic” – a punctat edilul Aradului.

O bucurie

Una peste alta, primarul Călin Bibarţ a considerat că Zilele Aradului, ediţia 2022, au fost o reuşită:

„Mă bucur că oamenii s-au bucurat, că prezenţa a fost similară – pe estimările noastre – ca în anii în care nu aveam pandemie: 2018-2019. Mă bucur că am reuşit să facem evenimente frumoase de care oamenii s-au bucurat şi răspunsul pe care îl avem cred că s-a văzut într-o piaţă plină la spectacolul de muzică uşoară, în Parcul Sf. Maria din Micălaca la muzică populară sau la Picnic Festival şi Boulevard Food&Fun, la care lumea a fost prezentă zi de zi. Mă bucur că am reuşit cu un buget sub jumate faţă de anii de dinainte de pandemie să facem evenimente frumoase, apelând la sponsori – şi vreau să le mulţumesc public tuturor că au fost alături de comunitate, că s-au arătat deschişi să participe financiar sau sub altă formă astfel încât arădenii să poată sărbători, să avem evenimente frumoase de care cu siguranţă ne vom aduce aminte.”