Primarii cu mana larga

ARAD. Să scoţi profit din administraţia unei comune pare un deziderat greu de atins pentru primarii din comunele arădene. Veniturile mici pe care le pot strânge la buget din taxele şi impozitele impuse populaţiei şi firmelor asigură doar o parte din fondurile necesare pentru plata diverselor cheltuieli, raportul venituri-cheltuieli demonstrând că multe dintre administraţii sunt în pierdere. Cea mai gravă situaţie, potrivit datelor furnizate de Direcţia pentru Politici Fiscale şi Bugetare Locale, este în comuna Dezna. Banii pe care comuna a trebuit să îi scoată din vistierie au depăşit cu mai bine de 50% valoarea totală a încasărilor. Practic, primăria din Dezna a cheltuit în 2012 peste 5,62 milioane lei şi a reuşi să adune din impozite şi taxe 3,5 milioane lei! Cazul Deznei nu este singular. Alte patru comune au probleme la fel de grave în ceea ce priveşte sustenabilitatea economică a activităţilor pe care le desfăşoară. Buteni, Fântânele, Seleuş şi Vărădia de Mureş au avut de acoperit cheltuieli cu aproximativ 15-18 procente mai mari decât banii disponibili în buget. Cum se descurcă totuşi aceste comune? De cele mai multe ori apelează la ajutorul venit de la Centru, solicitând fonduri pentru reechilibrarea bugetelor locale, fapt care pe de altă parte îi nemulţumeşte pe primarii care reuşesc să îşi reducă cheltuielile şi să adune mai mulţi bani în comune.

Datele financiare furnizate de către Direcţia pentru Politici Fiscale şi Bugetare Locale din cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice confirmă că mare parte a comunelor reuşesc la să îşi asigure o activitate economică la limită. Dintre cele 68 de comune arădene, 39 au avut chletuieli sensibil mai mici decât banii adunaţi la buget, raportul între banii plătiţi de administraţii şi cei înscasaţi fiind în jurul valorii de 90%. Nu toţi primarii gestionează, însă, localităţi ce ar putea intra în faliment. Există şi cazuri în care edilii au reuşit să colecteze cu sute de mii de lei mai mult şi să îşi reducă cheltuielile. Din acest punct de vedere comuna Bata este prima din judeţ. Deşi veniturile nu sunt impresionante, totuşi administraţia din localitate a reuşit să reducă cheltuielile, ajungându-se ca acestea din urmă să nu depăşească trei sferturi din buget.

Pe ce au dat banii?

O bună parte din sumele achitate de primării au mers pe plata cheltuielilor de personal. Din această perspectivă, comunele Gurahonţ şi Vinga conduc în clasament, cu peste 3 milioane lei. La polul opus se situează Şiştarovăţ, Igneşti şi Şilindia, unde cheltuielile de personal sunt de şase ori mai mici decât în Gurahonţ.

În aceste condiţii este evident că administraţiile au nevoie de o reorganizare a activităţii pentru a putea face faţă provocărilor financiare, cu atât mai mult cu cât o eventuală regionalizare ar reduce posibilităţile alocării unor fonduri suplimentare de la Capitală.