Primele alegeri locale libere, după o perioadă de aproape 60 de ani, au avut loc în 1992. Nu există de atunci o listă a tuturor câștigătorilor funcțiilor de primar, din păcate. Conform rezultatelor publicate în 1992, în Monitorul Oficial, în județul Arad fuseseră câștigate 27 de primării de către candidații Frontului Salvării Naționale, 18 de către cei ai Convenției Democratice, 14 de către candidați independenți, 9 de către candidați ai Partidului Democrat Agrar din România, 3 de către cei ai UDMR, 2 de către candidații Ecologiștilor și câte 1 de către reprezentanții Uniunii Democratice a Slovacilor și Cehilor din România, respectiv Partidului Republican.

Mai departe, vom vedea situația pe orașele județului în fiecare an de alegeri locale: 1996, 2000, 2004, 2008, 2016 și 2020. Pentru o lectură mai ușoară, nu vom împărți situația pe ani, ci pe orașe. La alegerile din 1996 și 2000, Pecica și Sântana erau comune, însă am ales să trecem în revistă și primarii aleși ai acestor comune devenite ulterior orașe.

Burdan, învins la 91 de voturi

Primul oraș, în ordine alfabetică, este Chișineu-Criș. La alegerile din 1996 au fost opt candidați, câștigător fiind Gheorghe Burdan, care pentru primul mandat a candidat ca independent (conform platformei Autorității Electorale Permanente). Acesta a reușit să câștige din primul tur, strângând 61,78% din voturi. Patru ani mai târziu, la primăria Chișineu-Criș au candidat 14 persoane în primul tur, ajungând în cel de-al doilea Iosif Matula (Partidul Democrat) și Gheorghe Burdan (independent). În turul doi, câștigător a fost Burdan, la o diferență de doar 25 de voturi. La alegerile din 2004, numărul candidaților a scăzut la 7, în turul doi ajungând aceiași doi candidați – Iosif Matula și Gheorghe Burdan (de data aceasta din partea Partidului Social Democrat). Câștigător a fost tot Burdan, cu 52.68% din voturi. În 2008, tot Burdan a câștigat primăria, însă la fel ca în 1996, din primul tur. A strâns atunci 56.72% din totalul voturilor exprimate. Tot Burdan a câștigat Primăria Orașului Chișineu-Criș și în 2012, cu 45.02% din voturi (din partea Uniunii Social-Liberale), dar și în 2016, cu 48,10% din voturi (din partea PSD). Unul dintre cei mai longevivi primari de oraș din județ a fost „detronat” în 2020, când primăria din Chișineu-Criș a fost câștigată de Flavius Chereji (din partea Partidului Național Liberal), la o diferență de doar 91 de voturi.

De la Don la Ban

La Curtici, alegerile din 1996 au adus opt candidați pentru funcția de primar, câștigător în turul al doilea fiind Gheorghe Don, din partea PDSR, cu 66,63% din voturi. Tot el a fost ales primar și în anul 2000, din partea Partidului Democrat, cu 64,45% din voturi. Acesta și-a pierdut postul de primar în urma alegerilor din 2004, când în turul doi a câștigat Nicolae A. Aniței, din partea PSD, cu 53,56% din voturi. În 2008 – din partea Partidului Democrat-Liberal – și 2012 – din partea Mișcării Creștin-Liberale – acesta a fost reconfirmat în funcție cu 76,89%, respectiv 57,99% din voturi. Acesta nu a mai candidat în 2016, locul său fiind luat de Bogdan Ban, din partea PNL, cu 36,51% din voturi. Și în 2020, tot el a fost ales primar al orașului, cu 54,49% din voturi.

Primarii Ineului

Alegerile din 1996 l-au avut drept câștigător al Primăriei Orașului Ineu, din al doilea tur, pe candidatul Petru Feieș, independent, care a adunat 67,33% dintre voturi. Anul 2000 a adus un nou primar în Ineu: Nicolae Mehelean, din partea Alianței pentru România, care a obținut 58,42% din voturi. În 2004, tot el a ieșit primar, însă din partea Partidului Social Democrat, reușind să obțină 60,45% din voturi. Patru ani mai târziu, tot Mehelean a câștigat alegerile, cu 60,11%, însă de data aceasta din partea Partidului Democrat Liberal. Mehelean a candidat și în 2012, însă primăria a fost câștigată atunci de Călin Abrudan, din partea Partidului Național Liberal, cu 49,66%. Un rezultat mult mai bun a obținut același Abrudan la alegerile locale din 2016, când a câștigat primăria cu 82,60% din voturi. La cele mai recente alegeri, procentul cu care a câștigat Abrudan primăria a fost ceva mai mic, însă tot fără emoții: 77,33% din voturi.

Cinci primari în 25 de ani

Orașul Lipova a fost condus după alegerile locale din 1996 de către Petru Gherman, candidatul PSDR, care a obținut 64,76% din voturi, în cel de-al doilea tur al alegerilor. Tot el a câștigat și în 2000, cu 63,73% din voturi în al doilea tur, de această dată însă din partea Partidului Democrat. Și-a încercat norocul și în 2004, însă locul i-a fost luat de Viorel Popina, candidat al Partidului Umanist din România (Social Liberal), care a câștigat alegerile cu 57,30% în turul doi. Doar un mandat a rezistat Popina la primăria Lipova, locul fiindu-i luat în 2008 de către Marius-Florin Jurca, cel care a câștigat alegerile cu 60,36%, candidat al Partidului Democrat Liberal fiind. Nici acesta n-a avut viață lungă în postul de edil, primar al orașului fiind ales în 2012 Iosif-Mircea Jichici, candidat al Partidului Social Democrat, care a câștigat alegerile cu 37,13% din voturi. Semn că a făcut treabă bună din postura de edil, Jichici a fost reales în 2016 cu 72,23% din voturi. La alegerile din 2020, însă, Jichici nu a mai candidat, locul său fiind luat de Florin Pera, candidat al PSD-ului, câștigător al alegerilor cu 48,85%.

De la slovac, la independent

La Nădlac, primăria a fost câștigată în 1996 de candidatul Uniunii Democratice a Slovacilor și Cehilor din România, Stefan Szuchanszki, care a reușit să obțină 54,47% din voturi, câștigând primăria din primul tur. Și în 2000, Szucshanszki a reușit să câștige alegerile, însă din al doilea tur, cu 71,21% din voturi. Următoarele trei runde de alegeri au fost câștigate de candidatul Partidului Democrat, Vasile Ciceac. Acesta a obținut 68.76% din voturi în 2004 (turul 2), 75,42% din voturi în 2008 (turul 1) și 34,56% din voturi în 2012. Alegerile din 2016 l-au dus în fruntea primăriei pe candidatul ALDE, Ioan-Radu Mărginean, care a obținut 53,86% din voturi. Tot el a fost ales și în 2020, însă din postura de candidat independent, ales cu 40,1% din voturi.

Ales de 84%

În 1996, locuitorii orașului Pâncota l-au ales ca primar pe Ioan Farcaș, candidat al Uniunii Social Democrate PD (FSN)-PSDR, care a obținut 56,97% din voturile din al doilea tur. Și în 2000 a intrat în turul doi, însă pâncotanii l-au ales ca primar pe Iosif Retter, candidatul PDSR, cu 61,90% din voturi. Tot el a câștigat și în 2004, cu 84,30% din voturi (din partea PSD), și în 2008, cu 67,95% din voturi (din partea PDL), și în 2012, cu 40,57% din voturi (din partea PDL). Epoca Retter s-a încheiat la Pâncota în 2016, atunci când primar a fost ales tânărul Dan Pocrișer, candidat al PSD-ului. Ales cu 75,05% din voturi, acesta a făcut probabil treabă bună la primărie, fiind reales în 2020 cu aproximativ 84% din voturile valabil exprimate.

Sebișul, de la Feieș la…Feieș

La Sebiș, situația este simplă: mai toate alegerile din 1996 până în 2016 au fost câștigate de Gheorghe Feieș, unul dintre cei mai longevivi primari de oraș din județ. În 1996, acesta a obținut 59,35% din voturi, în 2004 a obținut 54,91%, în 2008 a obținut 84,43% din voturi, în 2012 a obținut 76,82% din voturi, iar în 2016 a obținut un procent de 76,72%. Singura „pauză” de la primărie a lui Feieș a fost în mandatul 2000-2004, când funcția de primar a fost câștigată de Marius Tiberiu Lambing, candidat al Partidului Popular din România, cu 51,45% din voturi în turul doi. Gheorghe Feieș și-a încheiat ultimul mandat de primar al Sebișului înainte de termen, fiind declarat incompatibil. Locul i-a fost luat temporar de Radu Demetrescu, viceprimarul de atunci. În 2020, în urma alegerilor locale, la primărie s-a întors Feieș, însă nu Gheorghe Feieș, ci fiul său, Cristian, care a obținut 38,61% din voturile exprimate.

În fruntea comunei Pecica

Pecica era, în anul 1996, comună. Primar a fost ales atunci, cu 70,49% din voturile exprimate în cel de-al doilea tur al alegerilor locale, Ioan Munareant, candidatul PDSR. Locul i-a fost luat patru ani mai târziu de către Iustin Cionca Arghir, actualul președinte al Consiliului Județean Arad. Candidat din partea Partidului Democrat, acesta a atras 65,98% din voturile pecicanilor. Tot el a câștigat primăria și în 2004, cu 53,45% din voturile exprimate, dar și în 2008, cu 56,67% din voturi. În 2008, Cionca a fost ales deputat, astfel că în 2009 s-au organizat alegeri parțiale. La o prezență de 60%, a fost ales primar cu 64,88% din voturi Petru Antal, candidat al Partidului Democrat Liberal. În 2012, acesta a fost reales, din partea Mișcării Creștin-Liberale, cu 51,51% din voturi. În 2016, Antal a câștigat primăria cu un procent mult mai bun, de 68,08% din voturi, procent în scădere în 2020, când a câștigat primăria cu 59,82% din voturi.

14 candidați în comuna Sântana

Un alt oraș din județ care în 1996 era comună este Sântana. Atunci, pentru primăria comunei au luptat 7 candidați, câștigător fiind declarat, în urma celui de-al doilea tur de alegeri, Constantin Octavian Ciurel, din partea Uniunii Social Democrate PD (FSN)-PSDR. Acesta a obținut atunci 65,65% din voturi. Numărul candidaților s-a dublat la alegerile din 2000, câștigător fiind ales atunci Ioan Ilica, din partea PDSR, cu 54,05% din voturi în al doilea tur. Anul 2004 l-a adus la cârma noului oraș Sântana pe candidatul Partidului Democrat, Viorel Enache, care a obținut în turul al doilea 72,29% din voturi. Alegerile din 2008 au fost câștigate din primul tur de către Enache, cu 66,84% din voturi, fiind însă „detronat” în 2012 de către candidatul Partidului Național Liberal, Daniel Tomuța, care a câștigat primăria du 41,69% din voturi. Tomuța a câștigat al doilea mandat în 2016, cu 69,62% din votur, iar pe cel de-al treilea în 2020, cu 50,57%.

Municipiul, de la 3 primari în 2 mandate, la 1 primar în 4 mandate

18 candidați s-au luptat în anul 1996 pentru fotoliul de primar al municipiului Arad. Printre ei și Cristian Moisescu, cel care fusese primar între 1992 și 1996, însă care nu a reușit să obțină în 1996 decât 19,57% din voturi. În turul doi au ajuns Ioan Dumitru Branc, din partea Convenției Democratice din România și Dan Ivan, din partea Uniunii Social Democrate PD(FSN)-PSDR. Câștigător a fost desemnat primul, la o diferență de doar 630 de voturi. Branc a stat doar doi ani în funcție, locul fiindu-i luat sub formă de interimar de către Valentin Paul Neamț. Alegerile din anul 2000 au adus un alt nume în fruntea orașului: Dorel Popa, candidatul PDSR, a câștigat atunci primăria cu 58,44% din voturi, în turul doi. Acesta a candidat pentru un al doilea mandat în 2004, pierzând însă în turul doi al alegerilor în fața lui Gheorghe Falcă, candidat al Partidului Democrat, care a obținut 56,06% din voturi. „Era Falcă” a început atunci și a continuat în 2008, când a câștigat primăria cu 66,67% din voturi, în 2012, când a câștigat primăria cu 47,31% din voturi și în 2016, când a câștigat primăria Aradului cu 46,12% din voturi. Ultimul mandat al lui Falcă nu a fost dus la final, acesta fiind ales europarlamentar. Locul i-a fost luat ca interimar de către Călin Bibarț, cel care a candidat în 2020 la primărie din partea PNL, câștigând funcția de edil-șef cu 35,3% din voturi.