S-au împlinit şase luni de când Rusia a invadat Ucraina, iar în acest timp valul de refugiaţi din ţara vecină s-a resimţit şi în judeţul Arad, care are cel mai mare punct de trecere a frontierei spre Spaţiul Schengen – Nădlac II. Judeţul nostru nu a fost însă doar unul de tranzit, pentru că mulţi refugiaţi au ales să aştepte aici terminarea războiului, timp în care s-au angajat şi şi-au dat copiii la şcoală.

Şi-au găsit de lucru

Aproximativ 6.400 de cetăţeni ucraineni sunt integraţi pe piaţa muncii din România, dintre care 235 în judeţul Arad, care se află pe locul patru la nivel naţional din acest punct de vedere, după Bucureşti (1.297), Bistriţa- Năsăud (435) şi Timiş (269), conform datelor oferite de Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale.

Ucrainenii şi-au găsit cazare şi locuri de muncă în judeţ cu sprijinul mai multor asociaţii, care s-au implicat încă din primele zile de după invazia rusă, însă alţii au fost relocaţi de companii din Ucraina să lucreze în fabrici din Arad, mai ales din domeniul automotive.

“Cei mai mulţi lucrează la Arad, Ineu, Nădab şi Pâncota. În momentul de faţă nu ştim exact câţi refugiaţi sunt stabiliţi în judeţ, dar pe baza datelor culese de la diverse asociaţii credem că în jur de 1.000. Am avut discuţii cu autorităţi şi asociaţii pentru a face o recenzare, mai ales pentru că vrem să ştim câţi copii vor să meargă la şcoală din toamnă, iar aici colaborăm cu Inspectoratul Şcolar Judeţean”, a declarat preşedintele filialei judeţene Arad a Uniunii Ucrainenilor din România (UUR), Gavrilă Miculaiciuc.

Aşteaptă încheierea războiului

Conform UUR, în judeţul nostru sunt stabiliţi în jur de 1.000 de refugiaţi, cei mai mulţi în municipiul Arad, respectiv aproximativ 500. Cu toate acestea, în şase luni de război, mii de refugiaţi s-au cazat temporar în judeţ, înainte de a-şi continua drumul către alte ţări din Europa.

“Dintre cei care au rămas în România, 90% aşteaptă încheierea războiului pentru a se întoarce acasă în Ucraina. Poate de aceea au şi ales să stea în România, cât mai aproape de casele lor. Unii s-au întors deja în Ucraina, dar ne întrebăm câţi dintre cei care au plecat în Occident vor mai dori să revină, pentru că vedem şi noi că mulţi români care au plecat la un moment dat din ţară nu s-au mai întors”, a spus preşedintele UUR Arad.

Merg la şcoală

Inspectorul şcolar general al judeţului Arad, Marius Gondor, afirmă că în momentul de faţă sunt înregistraţi 186 de copii urcaineni în şcoli şi grădiniţe din judeţ.

“Această cifră este provizorie, pentru că nu ştim câţi dintre aceşti copii vor mai fi în judeţ când va începe şcoala, în timp ce alţii vor veni. În urma unor discuţii cu ONG-uri implicate în sprijinirea refugiaţilor, se va face o recenzare a copiilor ucraineni din judeţ, iar asta ne va ajuta să organizăm clasele în care ei vor putea să înveţe”, a spus Gondor.

Sprijin

UUR Arad continuă, alături de numeroase asociaţii, să sprijine refugiaţii din judeţ. Se strâng bani din donaţii, alimente, îmbrăcăminte sau medicamente. Mai mult, unii dintre refugiaţi se pot bucura şi de câte o excursie.

“Pentru a-i ajuta să mai uite de necazuri, am organizat şi excursii. De exemplu, de vineri şi până duminică vom duce în satul de vacanţă Căsoaia 50 de refugiaţi, cărora le plătim cazarea şi masa”, a spus Miculaiciuc.

Comunitate

Potrivit UUR, înainte de începerea războiului din Ucraina în judeţul Arad exista o comunitate de aproximativ 4.000 de ucraineni, dintre care jumătate trăiesc în comuna Târnova sau sate din jurul acesteia. În această zonă, ucrainenii s-au instalat începând cu 1992. Totuşi, conform ultimului recensământ, numărul ucrainenilor din judeţ este jumătate faţă de datele UUR, însă Gavrilă Miculaiciuc afirmă că mulţi erau plecaţi la lucru în străinătate în perioada culegerii datelor, în urmă cu un deceniu.