România a implementat cu surle și trâmbițe în acest an sistemul de garanție-returnare pentru ambalajele reciclabile. Așa se face că, fără prea mari eforturi, statul la coadă a redevenit sport național. Indiferent de ora din zi sau de punctul de colectare ales, nu se poate să nu vezi măcar câțiva arădeni care stau și așteaptă alături de o plasă, două sau un sac toate pline cu PET-uri și sticle. Aparatele de colectare merg și nu prea, ba se blochează, ba nu fac față numărului mare de recipiente pe care trebuie să le „înghită” și tot așa. Și totuși, lună de lună, Aradul se numără printre orașele în care reciclarea se face eficient, cel puțin din perspectiva numărului de ambalaje reciclate.

Dar, totuși, cât ne costă acest sistem? În teorie, orice sticlă, PET sau doză ne costă 50 de bani. Garanția pentru ambalaj se achită direct la casele de marcat în momentul cumpărării. Doar că pentru ca acei 50 de bani să fie recuperați urmează o întreagă epopee. Astfel se face că reciclarea ne costă timp. Zeci de minute pierdute la cozi și mulți nervi. Nu de puține ori, cei care se grăbesc sau pur și simplu nu își permit ca din timpul lor să irosează chiar și o oră așteptând să-și recupereze cei câțiva lei, aleg să renunțe la reciclare. Ambalajele ajung, din nou, la clasicile tomberoane, asta spre bucuria celor care îi pândesc și zi de zi adună amblajele. Da, reciclarea a scos la iveală și o nouă „meserie”, cea de colector de ambalaje. Pentru banii pe care îi pot recupera reciclând ambalajele, cei fără prea multe posibilități colindă orașul în lung și-n lat adunând orice PET, doză sau sticlă.

Pe scurt, reciclarea a început promițător dar s-a transformat într-o corvoadă zilnică. Arădenii care locuiesc la bloc s-au trezit dintr-odată nevoiți să mai depoziteze și ambalajele pe care urmează să le recicleze, ambalaje pe care le-au plătit deja. „Noi, românii, suntem cunoscuți pentru plasa noastră cu plase, ei bine, de acum avem și plasa cu sticle, sau chiar un sac pentru cei care au loc de depozitare mai mare. Avem bunăvoința de a recicla, vrem să susținem sistemul de garație-returnare, dar în condițiile actuale, de foarte multe ori ne este imposibil. La o familie formată din trei sau patru persoane volumul ambalajelor este foarte mare, astfel că trebuie ca unul dintre membrii familiei să își sacrifice timpul și să stea cel puțin o dată pe săptămână la acele cozi infernale. De ce nu s-a găsit o soluție mai eficientă? De ce nu putem returna ambalajele și la micii comercianți? Nouă ne sunt luați banii pentru ambalaj de către orice vânzător, în schimb, pentru recuperarea garanției trebuie să pierdem timp și chiar bani, dacă luăm în calcul și combustibilul până la un punct de colectare care să și funcționeze”, ne-a mărturisit un cititor.

Sancțiui și amenzi

Așadar, problemele sistemului de garanție – returnare nu sunt deloc puține și par să rămână mereu fără rezolvare. Încă de la început, arădenii s-au plâns că nu pot returna amblajele la micii comercianți din cartiere, magazine de unde cumpăraseră în prelabil acele băuturi. Toate aceste probleme sunt confirmare și de autorități, doar în perioada 5 iulie-5 august, Garda Națională de Mediu și Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor au efectuat 3.647 de controale și au aplicat comercianților 563 de sancțiuni în valoare de peste 2,7 milioane de lei, la nivel național. Pentru ce s-au primit amenzile? Ei bine, sancțiunile au fost acordate având în vedere că unii retaileri nu au utilizat programul informatic pus la dispoziție de administratorul SGR, RetuRO, pentru a raporta ambalajele, nu au încheiat contracte cu RetuRO în vederea îndeplinirii obligațiilor ce recurg din legislația aplicabilă (HG 1074/2021), nu au organizat puncte de returnare pentru ambalajele SGR, nu au permis exclusiv RetuRO să preia ambalajele de la punctele de returnare, nu s-au înregistrat în baza de date gestionată de RetuRO sau nu au ținut evidența numărului total al produselor în ambalaje SGR comercializate. Rezumând, amenzile au fost date exact pe problemele sesizate de luni de zile și de arădeni. Iar datele oficiale susțin, încă o dată, că situația „din teren” nu este deloc una roz. Așadar, dintre cei aproximativ 80 de mii de comercianți, câți sunt întregistrați în întreaga țară, doar 46 de mii sunt întregistrați în sistemul RetuRO. Deci, aproape jumătate dintre cei care pun în vânzare ambalaje cu garanție nu sunt înregistrați și nu pot colecta amblalajele returnare. În această situație nu este deloc de mirare că punctele de colectare funcționale nu pot face față volumului mult prea mare de ambalaje.

Raportul lunii iulie

Volumul ambalajelor reciclate de arădeni este, chiar și în condițiile acestui sistem deloc perfect, impresionant. Doar în luna iulie a acestui an au fost reciclate 7,27 milioane de ambalaje din plastic, 2,71 milioane ambalaje de metal și 1,8 milioane ambalaje de sticlă. Aceste date clasează Aradul, din nou, în top 10 național, județul nostru fiind unul dintre cele mai active atunci când vine vorba de returnarea ambalajelor cu garanție.