O reglementare juridică a unor terenuri, situate în Municipiul Arad, ce aparţin Parcului Reconcilierii Româno-Maghiare, reglementare care aşteaptă votul consilierilor locali vineri, ne-a dus, din nou, cu gândul la cum mai stăm cu noua reconciliere. Adică cu modernizarea şi extinderea Parcului Reconcilierii Româno-Maghiare, un proiect de ani buni, care nu s-a concretizat încă, dar care a intrat în lucru în acest an.

Proiectul care ne-a amintit de lucrările din parc vizează doar reglementarea unei situaţii juridice în zonă: aleşii sunt chemaţi să aprobe trecerea din proprietatea privată a Municipiului Arad în proprietatea publică a Municipiului a terenurilor în suprafaţă de 1.826 mp, respectiv 2.688 mp, identificate în CF nr.344161 şi CF nr.344158. Consilierii ar urma să voteze şi alipirea a trei parcele de teren, proprietate publică a Municipiului Arad, în suprafaţă de 8.092 mp, conform documentaţiei cadastrale întocmită de SC DATCAD S.R.L.

Care este motivul pentru care aleşii sunt chemaţi să facă reglementări pe terenurile din parc?
„Faptul că pe terenurile identificate conform extraselor de carte funciară nr. 344161, nr. 344158 şi nr. 344432, în suprafaţă de 8092 mp este amplasat Parcul Reconcilierii Româno-Maghiare, două din parcelele de teren fiind în proprietatea privată a Municipiului Arad, iar o parcelă în proprietatea publică a Municipiului Arad, pentru acestea neefectuându-se o lucrare de unificare, alipirea celor trei loturi de teren fiind oportună” în condiţiile date, spun cei care au întocmit motivarea.
Reglementarea de acum nu va rezolva însă pe deplin problema terenurilor din zona parcului, care nu va putea fi extins conform planurilor dacă suprafeţele vizate nu vor intra în proprietatea Primăriei. Iar aceasta încă nu a găsit soluţia pentru o parcelă de teren, ce stă în drum şi care aparţine Ministerului Educaţiei.

Planurile

Până la rezolvarea acestei probleme, lucrările de modernizare şi extindere a Parcului Reconcilierii avansează încet. În proiectul de modernizare s-a propus mărginirea’’ pieței actuale prin pergole de lemn, cu rol de promenadă acoperită, pe promenada principală urmând să se realizeze o fântână din pavaj, compusă din jeturi de apă iluminate din paviment. Prin amenajarea legăturii de acces către Turnul de Apă/strada Ion Rusu Șirianu, suprafaței parcului existent ar urma să i se adauge 3.451 de mp, din care 2.200 de mp ar trebui să fie spațiu verde.

Ce s-a făcut?

Din tot acest plan, în această toamnă s-a realizat doar etapa I care prevedea reabilitarea perimetrului actual al parcului, adică realizarea instalaţiei de irigat, reamenajarea spaţiilor verzi, gazonarea, recondiționarea mobilierului existent etc.
Cea de a doua etapă, cea de extindere a parcului spre Turnul de apă, va avea loc doar la anul, iar aceasta e doar una dintre speranţele Primăriei, nefiind o investiţie deja bătută în cuie. E posibil ca lucrările să bată pasul pe loc şi la anul, iar extinderea parcului să nu se petreacă nici în 2016. Ce ţine pe loc investiţia planificată de ani buni? Reprezentanţii Primăriei spun că e vorba de terenul care aparţine Ministerul Educatiei aflat în dreptul construcţiei hotelului Inspectoratului Şcolar. Până când situaţia juridică a terenului nu va fi lămurită, de extindere nu poate fi vorba.
Dar nu doar terenurile sunt problema în Parcul Reconcilierii. Potrivit reprezentanţilor Municipalităţii, „procedura de contractare a lucrărilor pentru modernizarea parcului a fost lansată în vara anului 2013, dar abia la sfârșitul acestei veri s-au încheiat toate etapele de contestații și am avut în sfârșit constructor”.

Istoria zbuciumată a reconcilierii

Parcul Reconcilierii Româno-Maghiare a fost înființat în 2004 prin Hotărâre de Guvern, o mare parte dintre lucrări fiind finanțată de la bugetul de stat. PUZ-ul inițial prevedea deschiderea totală în partea dreaptă până la strada Ceaikovsky (langă IPJ) prin demolarea clădirilor din zonă, acestea urmând să fie, mai întâi, cumpărate de la proprietari. S-a amenajat în prima etapă perimetrul pe care îl știm acum drept Parcul Reconcilierii, etapa următoare, de extindere până la IPJ, fiind blocată la scurt timp odată ce Guvernul a introduse legile care impuneau austeritate bugetară în urma crizei economice din 2007, moment la care autorităților publice li s-a interzis achiziționarea de mobilier, mașini și mai ales imobile.
În situaţia dată, Primăria a modificat proiectul şi a gândit o altă extindere, care s-a blocat după cum am arătat sus, tot la un imobil (de această dată un teren).