Dărâmarea celor 6.000 de garaje din cartierele orașului de pe Mureș va aduce cu sine, fără doar și poate, o gură proaspătă de oxigen pentru toți arădenii şi o altă imagine a Aradului. Căderea garajelor, încropite din ce materiale ieftine s-au găsit la acea vreme, fără o noimă, ţinute de arădeni mai ales pe post de depozit de diferite obiecte şi mobile, va face ca în sfârşit zonele vizate să nu mai fie un pericol pentru siguranţă oamenilor şi o casă prea bună pentru şobolani. Nu putem să nu lăudăm această inițiativă a Primăriei Arad, însă – așa cum ne stă bine nouă, românilor – am identificat odată cu această iniţiativă o problemă majoră și foarte, foarte periculoasă pentru sănătatea arădenilor, la care, din păcate, nu s-a gândit nimeni până acum. Dacă situaţia va escalada în lunile acestea şi nu va fi coordonată de nimeni, s-ar putea să vorbim de un posibil dezastru ecologic și un atentat la sănătatea tuturor celor peste 150 de mii de locuitori din Arad.

Cancerul ce stă la pândă

De ce spunem asta? Pentru că vorbim acum de un material cancerigen, plăcile de azbest, material care în lume nu mai este folosit de mult, fiind interzis de peste 30 de ani. Numai că în Arad, până la sfârșitul acestui an, vor fi culcate la pământ 2.000 de garaje, iar în următorul an celelalte 4.000 de garaje. Iar peste 80% dintre garaje au… acoperiș din plăci de azbociment. Fibrele rezultate din ruperea acestui material sunt deosebit de periculoase și cancerigene. Mai mult, dacă acestui material i se dă foc, acesta devine și mai periculos. În momentul în care este dat jos de pe garaj, acest material devine deșeu periculos și trebuie transportat în condiții de siguranță, iar mai apoi distrus tot în condiții de siguranță. Un lucru care, aşa cum bănuiţi, nu se întâmplă în aceste zile în cartierele Aradului.

Ne-am umplut de teamă când ne-am gândit la grămezile de plăci de azbociment care vor fi sparte între blocuri şi ale căror particule cancerigene vor fi inhalate de arădeni. Ne-a cuprins teama şi la faptul că foarte multe dintre aceste plăci vor fi aruncate pe câmp în zonele limitrofe ale Aradului, iar vântul va aduce aceste particule periculoase în oraş iar de aici până la îmbolnăvirea celor sensibili calea e scurtă.

Întrebări pentru cei în cauză

Pentru că vorbim de un posibil atentat la sănătatea arădenilor, am formulat un set de întrebări pe care le-am adresat Primăriei Municipiului Arad, Gărzii Naționale de Mediu – Comisariatul Arad și Retim. Iată întrebările: „Vă rugăm să ne oferiți informații legate de plăcile de azbociment, folosite de mulți arădeni pe post de acoperiș pentru garaje. *Deoarece în următoarele luni de zile, aproximativ 6.000 de garaje vor fi culcate la pământ, vă rugăm să ne informaţi ce se întâmplă cu aceste plăci, care sunt cancerigene? *Unde și în ce condiții trebuie transportat acest material? *Cum va fi gestionată această situație, în care vorbim de un număr foarte mare de astfel de plăci (rezultate după dărâmarea garajelor), care pot ajunge pe câmp și pot fi un atentat la sănătatea arădenilor? *Există o strategie la nivel local pentru gestionarea acestui tip de deșeu cancerigen?”.

Colectare, transport și stocare în siguranță

Potrivit legii, producătorii şi deţinătorii de deşeuri periculoase, precum şi operatorii economici autorizaţi din punctul de vedere al protecţiei mediului să desfăşoare activităţi de colectare, transport, stocare şi tratare a deşeurilor periculoase sunt obligaţi să colecteze, să transporte şi să stocheze separat diferitele categorii de deşeuri periculoase, în funcţie de proprietăţile fizico-chimice, de compatibilităţi şi de natura substanţelor de stingere care pot fi utilizate pentru fiecare categorie de deşeuri în caz de incendiu, astfel încât să se poată asigura un grad ridicat de protecţie a mediului şi a sănătăţii populaţiei.

Deșeu periculos la codul 17 05 06

Conform HG 856/2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase, plăcile de azbociment se încadrează în categoria deşeurilor periculoase la codul 17 05 06 – materiale de construcţii cu conţinut de azbest.

Contract cu operator autorizat

De aici începe „distracția”. Proprietarii de garaje nu cunosc faptul că sunt obligați de lege să se asigure că aceste plăci, care au regim special fiind considerat deșeu periculos, trebuie să ajungă la un operator specializat în distrugerea unor astfel de deşeuri. Ce e de făcut în aceste condiţii cu mii de arădeni aflaţi într-o astfel de situaţie şi neinformaţi (iar probabil unii nedoritori de a afla obligațiile legale pe care le au)? Iată ce ne spun reprezentanții Gărzii de Mediu Arad: „Proprietarii care demolează garaje acoperite cu plăci de azbociment au obligaţia încheierii unui contract de prestări servicii cu un operator autorizat din punct de vedere al protecţiei mediului în colectarea şi transportul spre eliminare finală a deşeurilor cu conţinut de azbest”.

Obligația Primăriei Arad

„În ceea ce priveşte modul în care GNM-CJ Arad va gestiona această problemă pentru a evita abandonarea deşeurilor de plăci de azbociment, vă comunicăm că această obligaţie de verificare şi control revine inclusiv administraţiei publice locale, în contextul în care administraţia locală trebuie să emită autorizaţie de demolare pentru aceste construcţii şi să indice persoanelor fizice şi/sau juridice locaţia autorizată pentru eliminarea acestora, iar ulterior, la recepţionarea lucrărilor de demolare să solicite documente care să ateste că aceste deşeuri au fost gestionate în concordanţă cu prevederile legii”, mai spun reprezentanţii Gărzii de Mediu din Arad.

Retim a scăpat de corvoadă

„Contractul RETIM cu ADI SIGD Arad se referă strict la colectarea deșeurilor menajere.Colectarea deșeurilor din construcţii, care sunt într-adevăr o categorie de deșeuri periculoase, nu intră în lista noastră de sarcini”, ne spun cei de la Retim. Cu alte cuvinte, Retim adună doar gunoiul menajer din Arad, dar nu s-a specializat ori, mai exact, nu a semnat pentru colectarea de deșeuri periculoase din Arad. Ar fi fost mult mai simplu pentru toţi dacă Retim s-ar fi ocupat şi de această problemă, însă nu e așa. Locuitorii Aradului trebuie să-i caute singuri pe cei care îi pot ajuta atunci când vine vorba de deşeuri din construcţii sau chiar periculoase. Iar marea majoritate vor alege mereu, pentru că e cea mai ieftină (deşi iresponsabilă) varianta câmpurilor de la marginea Aradului.

Societatea Retim a scăpat de această obligaţie, conform megacontractului cu autorităţile județene, un contract blamat de mulţi, şi a pus sarcina, aşa cum zice şi legea, în cârca Primăriei: „Doar autoritățile locale vă pot informa dacă a fost contractat un furnizor pentru colectarea acestor deşeuri, ce se va întâmpla cu ele după colectare şi care este modalitatea de tratare a acestora”.

De ce atâta nepăsare?

Și am ajuns la pionul principal, Primăria Municipiului Arad, care ne spune: „Odată cu dezafectarea garajelor aflate în proprietatea cetăţenilor, aceştia au posibilitatea de a evacua deşeurile periculoase (plăcile de azbociment utilizate la acoperirea garajelor) la depozitul de stocare temporară şi tratare deşeuri periculoase şi nepericuloase al societăţii Indeco Group SRL din comuna Zădăreni. O altă alternativă ar fi depozitul din comuna Vladimirescu.” Scurt, sec, fără nicio informație în plus. O informare bună chiar şi aşa dacă ar fi ajuns până acum la arădeni înainte ca noi să fi semnalat problema.

De ce arădenii nu au fost informați de aparatul administrativ la momentul la care au fost puşi să-şi demoleze garajele, sau măcar după discuţiile cu noi, purtate săptămâna trecută, despre această problemă? De ce arădenii nu au fost informați că mai trebuie să scoată bani din buzunare pentru a scăpa de acest deșeu periculos până la urmă pentru noi toți? De ce nu le-a spus nimeni că vorbim de un material periculos care le poate pune şi lor viaţa în primejdie?

S-au montat pe alocuri nişte containere mari, în care cei mai mulţi aruncă ce a rămas din demolarea garajelor, indiferent de materiale. Celelalte materiale, periculoase sau nu, vor ajunge la marginea Aradului, pentru că nimeni nu s-a gândit cu adevărat la acest fapt, pentru că nu intră desigur în atribuţiile contractuale ale nimănui, pentru că, desigur, nu ne pasă şi, desigur, pentru că altfel costă bani şi nimeni nu e dispus să scoată bani din buzunar pentru nişte garaje care cad.

164 de euro, tona de deșeu

După ce am terminat cu întrebările retorice, ne-am propus să mergem mai departe, să urmărim acest fenomen și să facem ceea ce știm mai bine, să încercăm să ajutăm cumva comunitatea. Aşa că am luat legătura cu Bota Dan Alexandru, directorul zonei de vest a societății Indeco Grup SRL. Unde trebuie să meargă arădenii cu plăcile de azbest? Cât costă această nouă operaţiune la care sunt supuşi proprietarii de garaje și care completează „fericita” obligaţie de a le demola? Dan Bota ne-a clarificat în nici un minut. Arădenii nu au voie să transporte cu mașinile personale acest deșeu periculos.

Doar Asociațiile de Proprietari

Și acum să vorbim despre bani și despre arădenii care se gândesc totuși la sănătatea lor și a celorlalți și vor alege varianta de a se asigura că deșeurile vor fi transportate de o firmă specializată și distruse corespunzător. În primul rând, trebuie să știți că doar persoanele juridice pot apela la Indeco Grup SRL, nu și cele fizice. Atare situație, cea mai bună soluție este ca Asociațiile de Proprietari, prin președinți, să contacteze Indeco Grup după ce în prealabil, în urma unei ședințe cu locatarii, au stabilit cine dorește acest transport. Mai apoi, cei de la Indeco Grup vor aduce lângă garaje, în fiecare zonă în care se cere, fie containere, fie saci de rafie de un metru cub, unde arădenii vor putea depozita aceste deșeuri.

Câte zece la o tonă?

Costul de eliminare este de 140 de euro pentru o tonă de deșeu fără TVA, adică 164 de euro în total, respectiv 740 de lei. În acest cost este inclus transportul cu mijloace autorizate pentru transport deșeuri și eliminarea acestora. Nu cunoaștem momentan și nu putem cântări din priviri cam câte garaje ar intra la o tonă de deșeu cu plăcile de azbociment, pentru a ști care este costul. Putem doar să facem o supoziție și să spunem că la 1.000 de kilograme de plăci de azbest ar intra lejer peste 10 proprietari (100 de kilograme de plăci de azbest de fiecare garaj). Adică fiecare ar trebui să scoată din buzunare aproximativ 70 de lei. Dacă intră mai mulți, la tonă, costul scade. Totul, pentru ca arădenii să fie siguri că nu vor băga boala în oraș.

Poluare și boală în oraș

Până la urmă nu vorbim de o sumă exorbitantă dacă ne gândim la sănătate. În primul rând nu ar trebui să ne gândim la bani, ci la plămânii celor mici în aceste circumstanțe. Vom urmări îndeaproape cum se va derula acest proces greoi și anevoios și vom încerca să semnalăm apariția plăcilor cancerigene pe câmpurile din zonele limitrofe ale municipiului nostru.