Ordinea, cu o prefaţă de Ion Simuţ, este povestea-parabolă a unui personaj mesianic care descoperă că înainte de Cuvînt a fost Ordinea, „întîmplare” care este pe punctul de a schimba destinul unei societăţii… Romanul lui Alexandru Ecovoiu, extrem de incitant, urmăreşte destinul lui Filip, tînăr a cărui obsesie pentru ordine, transformată într-un surprinzător nijloc de a obţine putere, va duce la „construirea” unei uriaşe dezordini, cu efecte dintre cele mai neaşteptate.
„Romanul lui Alexandru Ecovoiu, Ordinea, este o carte a timpului nostru. Scriind despre Virto, autorul spune adevăruri mai puţin convenabile despre România tranziţiei. Este o carte care te pune pe gînduri şi pe care – indiferent dacă îi împărtăşeşti sau nu ideile – o citeşti cu sufletul la gură pînă la ultima filă.” (Tudorel Urian, România literară)
Alexandru Ecovoiu (n. 1943) a debutat în anii ’80, iar în atenţia publicului şi a criticii literare a intrat cu adevărat în 1995, odată cu apariţia romanului Saludos (Premiul Uniunii Scriitorilor din România, 1996; nominalizat la Premiul „LiterArt –XXI”, SUA, 1997; Premiul revistei Observator, München, 1998). Romanul a fost tradus în limbile germană, franceză, spaniolă şi sîrbă.
Confirmarea talentului său a venit în anul 1997, cînd a fost publicat romanul Staţiunea (Premiul Academiei Române). În 2001 publică volumul Cei trei copii-Mozart (nominalizat la Premiul ASPRO), tradus în limbile spaniolă şi germană (Die drei Mozart-Kinder, apărut în două ediţii la Verlag), iar în 2002 romanul Sigma (Premiul Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti).
De acelaşi autor, la Editura Polirom, au apărut Saludos (2004, ediţia a III-a, 2014, ediţia a IV-a), Ordinea (2005), Sigma (2005, ediţia a II-a), Staţiunea (2007, ediţia a II-a), Cei trei copii-Mozart (2008, ediţia a II-a) şi După Sodoma (2012, premiul „Cel mai bun scriitor al anului 2012”, acordat de USR şi premiul „Cartea Anului”, categoria Proză, acordat de Filiala Bucureşti a USR).
Citiți principiile noastre de moderare aici!