În 1894, se năștea în satul Seliște, din comuna arădeană Petriș, cel ce avea să devină compozitorul, profesorul, muzicologie și folcloristul Sabin Drăgoi.

La 24 de ani începe studiile muzicale la Iași, iar în 1919 și 1920 și le continuă la Conservatorul din Cluj Napoca, urmând ca din 1920 și până în 1922 să studieze la Conservatorul din Praga. După episodul ceh, aacesta revine în România, unde începe să predea la Școala normală de învățători din Deva, stabilindu-se ulterior la Timișoara. În orașul de pe Bega, Sabin Drăgoi predă armonie, contrapunct și compoziție la Conservatorul muzical, instituție a cărui funcție de director o ocupă sin 1925 până în 1943. Totodată, între anii 1924 și 1940, este dirijor al unor coruri timișene precum Doina, Banatul sau Crai Nou.

A fost director și al operei din Timișoara, oraș din care pleacă, spre București, în anul 1950. În capitală ocupă funcţia de director al Institutului de folclor , până în anul 1964, între anii 1950 și 1952 fiind şi profesor de folclor la Conservator. Sabin Drăgoi a deţinut funcţia de vicepreşedinte al Uniunii compozitorilor intre 1940 și 1945, respectiv 1952 și 1956, iar din 1953 a fost membru corespondent al Academiei Române. Începând cu 1961, acesta a făcut parte și din consiliul executiv al The International Folk Music Council din Londra, până la moartea sa.

“Compozitorul român a abordat aproape toate genurile muzicale, atât în operă, cât şi în creaţia simfonică apelând direct la cântecul popular, cu precădere la colinde şi la cântecul liric. Creaţia vocal-simfonică şi pentru orchestră cuprinde: Trei tablouri simfonice (1922); Divertisment rustic (1928); Concertul pentru pian şi orchestră (1941); Joc din Oaş (1953); Suita tătară pentru orchestră mică (1961); poemul pentru cor mixt şi orchestrăPoema neamului (1936); cantata pentru cor mixt şi orchestră Mai multă lumină (1951); oratoriul pentru solişti, cor şi orchestră Povestea bradului (1952). Sabin Drăgoi a semnat şi muzica filmelor Mitrea Cocor (1952), regia Victor Iliu, şi Ciocârlia (1954), regia Gheorghe Bostan. De asemenea, teatrului liric i-a dedicat cinci lucrări: drama muzicală populară Năpasta (1927, revizuită în 1958) după piesa lui I.L. Caragiale; misterul Constantin Brâncoveanu (1929); opera comico-fantastică Kir Ianulea (1937), după I.L. Craragiale; opera istorică Horia (1945); opera comică pentru copii Păcală (1956)”, se arată într-o biografie a compozitorului.

Astăzi, la mai bine de jumătate de secol de la moartea lui Sabin Drăgoi, memoria acestuia este păstrată vie în Arad printr-o școală gimnazială și un colegiu de arte care îi poartă numele.