Criza forței de muncă s-a accentuat în ultimii ani, în județul nostru, unul cu cele mai mici rate ale șomajului din țară și cu cele mai multe locuri de muncă vacante. În sectorul agricol, lipsa muncitorilor calificați a condus la o creștere spectaculoasă a câștigurilor. Patronii se bat la propriu pe fiecare om dispus să lucreze în ferme, iar un salariu de 2.500 de lei în mână a ajuns să fie considerat mic.

Salarii în creștere

Reprezentanții mai multor asociații agricole ne-au declarat că în ultimii cinci ani salariile celor care lucrează în domeniu au crescut constant și au ajuns să fie de două ori mai mari. Numai în ultimii doi ani creșterea a fost de peste 30 la sută. La fel s-a întâmplat și în cazul câștigurilor zilierilor, dar cu toate acestea nu sunt suficienți oameni dispuși să se angajeze în ferme. Președintele Cooperativei Agricole „Fermierul Nădlăcan”, Milan Kelo, spune că toți producătorii care fac parte din asociație se confruntă cu problema lipsei forței de muncă. Asociația reprezintă aproximativ 20 de producători, care lucrează peste 1700 de hectare de teren agricol.

Mai rentabil decât în Occident?

Criza forței de muncă din sectorul agricol se manifestă în tot vestul țării, deși aici sunt printre cele mai mari salarii. „Putem spune că în ultimii cinci ani salariile s-au dublat, dar înainte de asta oamenii au plecat să lucreze în alte țări. Acolo s-au acomodat și se decid greu să revină acasă, chiar dacă aici pot rămâne în mână cu mai mulți bani. Cei 1.000 de euro pe care îi pot câștiga la noi în campaniile de recoltare valorează mai mult decât 1500 de euro câștigați în străinătate, unde traiul este mai scump, plătesc mult pentru chirie și utilități. Consider că dacă ar reveni acasă ar fi mai câștigați din toate punctele de vedere, pentru că nu putem omite nici factorul emoțional, respectiv faptul că se află alături de familie. Totuși, românii nu revin acasă, iar noi, fermierii, am ajuns să ne bucurăm dacă găsim oameni pe care să-i instruim de la zero, să investim foarte mult în ei, doar pentru a avea cu cine să lucrăm”, a declarat Milan Kelo.

Pensionarii sunt baza

Un fermier care are 200 de hectare de teren în zona orașului arădean Nădlac lucrează doar cu pensionari, cărora le plătește în jur de 3.000 de lei pe lună, dar în plin sezon, când se se stă peste program, salariile depășesc 4.500 de lei. „Salariile sunt mai bune decât în fabrici, însă nu găsim oameni. Eu lucrez cu familia, chiar și eu conduc tractorul, că nu am oameni. Aș mai avea nevoie de cel puțin doi angajați, dar nu găsesc. În prezent am șase lucrători, la suprafața de 200 de hectare. Dacă nu aveam utilaje performante, trebuia să mă las complet de agricultură, că nu găseam cu cine să lucrez pământul”, a declarat fermierul.

Zilierii, de negăsit

Câștigurile zilierilor au crescut, de asemenea, semnificativ, însă fermierii nu găsesc ajutor suficient în perioadele în care au nevoie. „Deși oferi 120 de lei pe zi, nu găsești oameni. De vină este și statul, pentru că asistența socială le taie apetitul oamenilor pentru muncă, beneficiarii preferând să stea degeaba pentru câteva sute de lei pe lună, decât să câștige mult mai mulți bani muncind”, a declarat președintele Asociației Producătorilor Agricoli „ARAGRA 2008” Arad, Ioan Andru.

Îi plătim pe unguri

Reprezentanții asociațiilor din domeniu atrag atenția că nici școli profesionale care să pregătească mecanizatori nu sunt suficiente, astfel că puțini tineri se vor îndrepta spre agricultură.

Inginerul Ioan Andru estimează că, în acest moment, „este acoperită cel mult 30 la sută din forța de muncă calificată necesară în vestul țării”.
„Oamenii calificați sunt cei de vârstă înaintată, adesea pensionari, pentru că nu sunt școli care să scoată specialiști, cum ar fi mecanizatorii agricoli. La firma pe care o conduc lucrăm cu 12 oameni peste 700 de hectare de teren. Din acești 12, doar doi sunt calificați, pe restul i-am pregătit noi”, a spus Andru. Din cauza lipsei forței de muncă, mulți producători din Arad, Bihor și Timiș au ajuns să plătească firme din Ungaria pentru o serie de lucrări agricole.