ARAD. Impunerea unui salariu minim european a fost decisă de către Parlamentul European, directiva fiind votată de eurodeputați și urmează să oblige statele membre, acolo unde există salarii minime legale, să o aplice. Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România a analizat propunerea europeană și a atras atenția că, deși per ansamblu decizia are multe beneficii, există și riscuri care trebuie calculate.

„Dacă este să privim în cadru general, directiva europeană prevede crearea unui cadru procedural pentru a stabili și actualiza aceste salarii minime în conformitate cu un set de criterii clare, cel puțin o dată la doi ani. Așadar, partenerii sociali vor trebui implicați în procedurile de stabilire și actualizare a salariului minim legal. De asemenea, sunt promovate negocierile colective privind stabilirea salariilor, țările UE vor trebui să consolideze negocierile colective sectoriale și interprofesionale ca factor esențial pentru protejarea lucrătorilor. În cazul în care rata de acoperire a negocierilor colective este mai mică de 80%, statele membre ar trebui să stabilească un plan de acțiune pentru promovarea negocierii colective între partenerii sociali”, explică reprezentanții CNIPMMR.

Efecte pozitive și negative

Mai departe, CNIPMMR a analizat efectele salariului minim european. Pe de o parte, salariul minim european va putea atrage stoparea migrației forței de muncă, îmbunătățirea nivelului de trai, crearea premiselor necesare pentru dezvoltarea viitoarei forțe de muncă; promovarea negocierilor colective pentru stabilirea salariilor; un grad de adecvare corespunzător al salariilor minime legale; acces efectiv la protecția salariului minim.

Dintre posibilele efecte negative ale implementării viitoarei directive, fără a ține cont de diferențele între puterea economiilor statelor membre, structura diferită a pieței forței de muncă și nivelurile diferite ale veniturilor din statele membre, CNIPMMR menționează: închiderea firmelor care nu pot susține creșterea salarială; migrarea companiilor multinaționale în alte state non-UE unde forța de muncă este mai ieftină; creșterea inflației.

CNIPMMR subliniază, însă, că nu este stabilită o valoare a salariului minim brut la nivel european și că acest salariu nu va avea același nivel în toate statele. Practic, directiva adoptată stabilește un cadru pentru salariile minime și nu un salariu minim european, iar țările membre vor vrea o perioadă de 2 ani să transpună în legislație aceste noi modificări. În plus, angajatorii vor fi cei care vor plăti salariile, nefiind suportate din fonduri europene.

Propuneri concrete de la CNIPMMR

„CNIPMMR a propus în mod constant ca în stabilirea salariului minim să fie avute în vedere crearea unui mecanism permanent pentru stabilirea elementelor obiective și pertinente. Această cerinţă este în concordanţă cu rapoartele de țară privind România din ultimii ani, în care s-a arătat în mod constant că în România nu există încă un mecanism obiectiv de stabilire a salariului minim, fapt menționat inclusiv în anul 2021. În plus, am propus păstrarea valorii contribuţiilor, impozitului pe salarii și CAM la valoarea salariului minim brut pe economie de 2.550 lei/lună, ca o modalitate de creştere a veniturilor salariale, fără o mărire nesustenabilă a costurilor pentru angajatori, mecanism similar salariului minim pe economie aplicat în sectorul construcţiilor sau scutirile de taxe din sectorul agricultură și industria alimentară.

Cât despre coșul minim de consum pentru un trai decent am sugerat să fie stabilit anual de către Institutul Naţional de Statistică, dar acesta nu a stabilit valoare acestuia în ultimii 2 ani, invocând inadvertențe ale legii. Astfel, CNIPMMR susţine creşterea salariului minim brut pe economie având la bază următorii piloni: solidaritatea – creşterea salariului minim trebuie să asigure salariaţilor acoperirea creşterilor de preţuri; competitivitatea – creşterea salariului minim nu trebuie să afecteze capacitatea de a intra/rămâne pe piaţă a întreprinderilor româneşti; sustenabilitatea – evoluţiile salariului minim brut pe economie trebuie puse în contextul evoluţiei productivităţii muncii; complementaritatea – salariul minim brut pe economie trebuie stabilit pe baza coeziunii cu politicile publice de susţinere a mediului economic”, a punctat Mihaela Brează, președinte CNIPMMR Arad.