În Indexul european al sistemelor medicale (EHCI) 2014, România ocupă penultimul loc, al 35-lea, clasându-se doar deasupra Bosniei şi Herţegovinei şi fiind depăşită de Bulgaria şi Serbia. Acest index comparativ a fost declarat de comisarul european pentru sănătate, lituanianul Vytenis Adriukaitis, ca având cea mai mare acuratețe și probabil va sta la baza evaluărilor constante ale Comisiei Europene.

România şi Serbia sunt singurele ţări din index care au “roşu pe linie” la opt indicatori: reducerea deceselor cardiovasculare, reducerea deceselor prin accident vascular cerebral, mortalitatea infantilă, rata de supravieţuire a bolnavilor de cancer, anii de viaţă pierduţi prin deces ce putea fi prevenit (cu 36% mai mare decât media UE), infecţiile cu MRSA (stafilococ auriu meticilino-rezistent), rata avorturilor şi depresia. Sigur, majoritatea acestor indicatori țin de coerența și eficiența Politicilor de Sănătate Publică, de finanțare, de voință politică.

România cheltuie puțin peste 4% din PIB pentru sănătate în timp ce media UE este de 6,5%, unele țări ajungând la 15% (Germania) sau 17% (Franța).

Mortalitatea infantilă, cel mai relevant indicator din studiu, este de aproape 10 la 1.000 de naşteri în România, care se situează pe ultimul loc în această privinţă. Media europeană a mortalităţii infantile este de 6 la 1.000 de naşteri.

Raportul cuprinde 48 de indicatori grupaţi în şase categorii. La cea mai importantă categorie – “rezultatele tratamentelor”, România a acumulat 83 de puncte din 250, clasându-se pe ultima poziţie alături de Serbia.

În rest, România a acumulat 63 de puncte din 150 la “gama de servicii şi extinderea acestora”, fiind doar înaintea Albaniei şi Bulgariei, 71 din 125 la “prevenţie”.

Potrivit EHCI, în România s-au redus serviciile şi aşa insuficiente la care au acces pacienţii, iar calitatea este în general foarte slabă, anumite grupuri etnice beneficiind de îngrijiri şi mai proaste. În 2015 Guvernul Ponta a scăzut bugetul pentru sănătate față de 2014 reflectând aceeași gândire retrogradă – sănătatea rămâne o cheltuiala în timp ce “noi” vrem investiții. Asta în timp ce în ultimii 3 ani costurile tratamentelor au crescut cu 20%, bugetul alocat medicamentelor rămânând la nivelul consumului real din 2011. Consumul per capita exprimat în PPP (Parity Purchase Price) este de 216 EUR, raportat la o medie europeană de 350 EUR. Accesul la medicamente inovatoare este extreme de limitat, fapt reflectat în cea mai mica supraviețuire a pacienților cu cancer din Uniune.

Deasemenea avem în jur de 2 medici la 1000 de locuitori, sub jumătatea mediei Uniunii. Rata mortalității prin boli cardiovasculare este de 4 ori mai mare decât in Franța de exemplu în timp ce incidența este de departe cea mai mare din Uniune –de 11 ori mai mare decât în Franța cu o rată de success a vindecării puțin peste 80%. Există încă zone în România cu o mortalitate feminină ce excede mortalitatea masculină – tipar socio-sanitar caracteristic lumii a 3-a.

Conform recomandărilor celor care realizează acest index (compania suedeză Health Consumer Powerhouse) principalele eforturi trebuie să vizeze restabilirea serviciilor de bază, îngrijirea maternală şi medicina generală. Exodul cadrelor medicale este o altă mare problemă.

România trebuie să reducă proporţia asistenţei spitaliceşti, dezvoltând medicina de ambulator. La ora actuală 50% din banii sistemului de Sănătate se duc pe îngrijirea intraspitalicească, cea mai scumpă formă de asistență medicală.

Spitalele suplinesc și deficitul de asistență socială din România oferind soluții temporare si cazurilor sociale. De exemplu aproape permanent Pediatria 1 a Județeanului din Arad găzduiește copii abandonați până la îndeplinirea formalităților pentru preluarea lor în sistemul de îngrijire familiară.

Trebuie de asemenea dezvoltate Centrele de Permanență pentru a decongestiona Unitatea de Primiri Urgențe, doar maxim 30% dintre pacienții evaluați în UPU fiind și internați, ei nereprezentând neapărat urgențe spitalicești.

În 2016 Guvernul Cioloș a acordat o creștere cu 11% a bugetului acordat sănătății față de 2015. E un pas înainte dar România nu e țara strategiilor multianuale, a asumării de trenduri și a pactelor naționale. Voința politică este conjuncturală și subsumată contabilizării populiste a imaginii electorale.

Rata de vaccinare ROR (rujeolă, oreion, rubeolă) în România e în continua scădere – 83% în 2015 pe întreg teritoriul țării, rata optima recomandată de OMS pentru ca focarele să nu devină epidemii, fiind de 95%. Ultima încercare a autorităților de a promova vaccinarea anti-HPV (vaccin care previne foarte eficient cancerul de col uterin) în țara cu cea mai mare incidență și mortalitate din cauza acestui tip de cancer din Europa a fost un fiasco. 
Din păcate Aradul are o rată de vaccinare ROR apropiată de lumea a 3-a: sub 70%. Rujeola are cea mai mare contagiozitate dintre toate bolile transmisibile și azi asistăm la apariția de focare de rujeolă în județul nostru. În 2005 în România au fost 12.000 de cazuri de rujeolă din cauza sistării vaccinării timp de 6 luni. În epidemia din 2011-2012 13 copii au murit. Dealtfel din multe puncte de vedere Aradul este se degradează. Mulți indicatori-socio-economici, sau care țin de indicele de dezvoltare umană tind să împingă Aradul spre mediana României. Poliomielita se află din nou la porțile Europei. Sindromul rubeolic congenital determină încă handicap major în România, iar rujeola încă ucide copii.

S-a luat în discuție mutarea intempestivă a maternității din actuala locație în noua clădire destinată ca proiect secțiilor de Pneumoftiziologie și vreau să fac câteva precizări.

În primul rând se subînțelege faptul că personalul trebuie suplimentat ca să poată deservi pacientele în două locații diferite. Trebuie suplimentată linia de gardă la medicii de terapie intensive precum și la specialiștii de Obstetrică-Ginecologie. Acest lucru – permanența pe linia de gardă – se realizează foarte greu și acum, într-o singură locație, nemaivorbind de costurile suplimentare de personal care nu sunt de neglijat. Deasemenea trebuie suplimentat numărul de asistente medicale, infirmiere, brancardieri, personal auxiliar.

În al doilea rând această mutare presupune despărțirea unei specialități – Obstetrică – Ginecologie în două, practic medicii și asistentele medicale deprofesionalizându-se. O parte vor asista doar nașteri și vor efectua cezariene iar ceilalți se vor ocupa doar de Ginecologie. Este o divizare a unei specialități integrate și trebuie ținut cont și de faptul că în maternitate sunt instruiți studenți si medici rezidenți care vor avea parte de o pregătire disjunsă artificial. Deasemenea va trebui creat incă un compartiment de Terapie Intensivă destinat pacientelor din noua locație, deservit permanent de cadre medicale – medici și asistente. Acest lucru este realizat cu mare dificultate chiar și în actuala locație, fiind îndeobște cunoscut faptul ca medicii de terapie intensivă, mai ales cei dispuși să își practice specialitatea într-o nișă profesională – doar paciente gravide sau doar ginecopate – sunt forte greu de găsit și angajat.

Deasemenea cred că reamenajarea și extinderea locației noi, din Grădiște, astfel încât să acomodeze structura indivizibilă Obstetrică (normală și patologică)– Neonatologie (cu compartimentul de Terapie Intensivă neonatală)– Terapie Intensivă adulți, Bloc Operator, Săli de Naștere, Unitate de Transuzie Sangvină, Laborator de Analize, Radiologie, Anatomie Patologică – cu circuitele corespunzătoare fiecăreia, presupune costuri similar unei noi construcții, proiectată adecvat și responsabil. Substructurile medicale enumerate mai sus trebuie să se regăsească în aceeași locație cu funcționalitate și interdependență optima (fapt stipulat dealtfel explicit in ordinal MS 910/2002).

Nu trebuie neglijat nici faptul că accesibilitatea la o unitate de urgență, cum este Maternitatea nu este adecvată în locația din Grădiște. Sub nici o formă nu trebuie “decupat” conjunctural numărul de paturi pentru a încăpea intr-un spațiu proiectat pentru o cu totul altă destinație, sectiile de Obstetrică având depășiri constante față de contractul cu Casa Județeană de Asigurări de Sănătate.

În opinia mea soluția naturală este decuplarea Maternității de Spitalul Clinic Județean de Urgență (prin decizie MS), aceasta putând funcționa chiar mai bine (ca și contract cu CJAS) independent, preluarea de către Primărie (care are un buget dublu față de al Consiliului Județean) a Maternității ca Ordonator de Credite și construirea unei noi maternități pe un teren pus la dispoziție sau achiziționat de Primărie. În nici un caz Maternitatea nu trebuie divizată ca și practică medicală sau bază de instruire.

Referitor la spitalul Clinic Județean de Urgență Arad: În Spitalul Clinic Județean de Urgență Arad se internează în fiecare an peste 40 000 de pacienți și peste 80 000 sunt consultați și dispensarizați în ambulatorul de specialitate al spitalului. Cu toate acestea în 2010 când spitalele din toată țara au trecut la autoritățile locale Primăria nu a preluat nici unul dintre cele trei spitale care existau la acea oră în Arad. A preferat să le unească intr-o singură unitate spitalicească- una dintre cele mai mari din țară – și să le treacă la Consiliul Județean Arad ca ordonator de credite. Consiliul Județean are aproximativ jumătate din bugetul Municipalității și nu are excedent bugetar. De aceea procesul de dezvoltare și modernizare al spitalului este unul lent și anevoios. Există încă multe secții care funcționează în clădiri improprii foarte vechi (de exemplu Maternitatea funcționează într-o clădire de 140 de ani), unele retrocedate. Astfel condițiile oferite de spital sunt mult sub standardele acceptabile și aproape toate secțiile funcționează cu autorizații cu plan de conformare de la direscția de Sănătate Publică.

Una din prioritățile M10 este crearea premizelor pentru preluarea de către Primărie a unei părți din Spitalul Județean și transformarea acestuia într-un obiectiv de investiții prioritar. Cât mai repede trebuie construită o nouă maternitate în Arad iar Pediatriile, Psihiatria, Bolile Infecțioase trebuie să beneficieze de soluții pentru îmbunătățirea condițiilor hoteliere.

Pe viitor trebuie avută în vedere construirea unui nou Spital Județean monobloc, modern și foarte dotat.