ARAD. Stăm bine la capitolul apă. Avem atâta încât o putem vinde ungurilor, care au probleme atât cu apa de irigaţii, cât şi cu cea potabilă. Stăm bine şi cu banii pe care îi obţinem din vânzarea apei. Sau mai exact, Compania de Apă stă bine la acest capitol. Sub controlul Consiliului Judeţean Arad (care deţine cele mai multe dintre acţiunile societăţii) şi aproape defel sub controlul Consiliului Local Municipal (câteva procente), Compania de Apă Arad e una dintre puţinele companii publice locale care îşi trece an de an în dreptul său un profit demn de luat în seamă. Profit care se concretizează şi în investiţii în bunurile mobile şi imobile ale societăţii. Investiţii serioase, despre care am tot scris. La acestea se adaugă şi investiţii în reţelele companiei, care pe moment se resimt, la nivel de oraşe, în străzi sparte şi disconfort printre arădeni. La final, ar trebui să plătim mai puţin pentru apa livrată de companie, deşi nimeni nu promis acest lucru. Sau cel puţin, la final de investiţii, ar trebui să nu mai plătim pierderile de pe reţele.
Până una alta, din banii pe care compania îi adună în contul livrării apei de la arădenii de peste tot de prin judeţ sunt plătite nu doar investiţiile proprii şi cele în reţele, ci şi salariile angajaţilor companiei şi ale şefilor de aici. Câţi şefi are cea mai profitabilă companie locală care are ca acţionari autorităţile locale şi judeţene?
Câţi şefi are cea mai profitabilă companie locală? Un director general, Gheorghe Bănăţean, un director tehnic-producţie, Marius Ştefan Toma, un director economic-comercial, Alina Costea, un manager de producţie, Vasile Borha, un manager economic-financiar, Rodica Iova, un manager tehnic, Traian Cernica, şi un manager comercial, Gheorghe Ardelean.
La toţi aceştia, se adaugă, aşa cum se întâmplă în orice altă societate deţinută de autorităţi, un consiliu de administraţie format în acest caz din şapte persoane (Adrian Nedelciu Adrian, preşedintele Consiliului de Administrație, şi membrii Marcel Grec, Cristian Gheorghe Cîrlugea, Florin Aurel Popa, Petru Rareș Vodă, Emil Eugen Puștea şi Rareș Tănase). La acesta se adaugă, desigur, şi o Adunare Generală a Acţionarilor, acolo unde atât CJA, cât şi CLM şi celelalte consilii locale din judeţ au reprezentanţi remuneraţi.
Doar în scris
Câţi angajaţi are Compania? Greu de aflat de pe site-ul societăţii, în condiţiile în care pe aici spaţiul destinat acestui detaliu e gol. Pentru o corectă infomare a cititorilor, precizăm că informaţiile privind numărul şi numele directorilor companiei le-am luat de acolo. Nici calea telefonică, în care rugam pe responsabilii CJA, iar mai apoi pe cei ai Companiei de apă să ne prezinte organigrama sau măcar numărul angajaţilor, cu precizarea funcţiilor de execuţie şi a celor de conducere, plus a serviciilor şi birourilor, nu a fost de succes. Reprezentanţii CJA ne-au îndrumat direct spre Companie pentru a afla aceste informaţii. Cei de la Companie n-au spus că le vom primi, desigur (doar nu sunt secrete), dacă urmăm calea cât se poate de legală: facem o cerere în scris în acest sens şi o depunem la registratură. Fapt pe care îl vom face pentru că numărul angajaţilor companiei şi modul cum a evoluat acesta credem că sunt date interesante pentru cititorii noştri. Ce putem spune cert este faptul că în 2011 compania avea 790 de angajaţi, dintre care 585 de muncitori, 19 maiştri şi 186 de angajaţi TESA.
Fără purtător de cuvânt
Ceea ce putem spune din start este că, în pofida numărului mare de angajaţi (pe care, pe moment, doar bănuim că îi are societatea), a numărului mare de directori, a numărului extrem de mare de lucrări pe care le execută sau le-a comandat a fi executate prin tot judeţul, compania nu are un purtător de cuvânt şi nici nu se grăbeşte prea tare să informeze populaţia în legătură cu şantierele pe care le provoacă.
Salarii pe măsura companiei
Dacă vă interesează, revenim cu o informaţie pe care v-am furnizat-o şi în vară, informaţie care ar putea completa cât de cât imaginea companiei: salariul celui care conduce destinele Companiei de Apă, mai exact indemnizaţia lunară a directorului general al Companiei – în sumă de 13.000 lei. La aceasta se adaugă o cotă de 0,5% din profitul net al Companiei, o sumă deloc de neglijat ţinând cont că profitul net de repartizat al Companiei de Apă Arad a fost de 4.265.719 lei în 2013 şi 4.706.811 lei în 2012. Membrii Consiliului de Administraţie de la Compania de Apă nu o duc nici ei rău în condiţiile în care au o indemnizaţie fixă lunară de 20% din indemnizaţia, în cuantum brut, a directorului general al Companiei (dacă nu depăşeşte media pe ultimele 12 luni a câştigului salarial mediu brut lunar din ramura în care îşi desfăşoară activitatea, respectiv 2.379 lei).
Citiți principiile noastre de moderare aici!