Creştinii ortodocşi de rit vechi (sârbi, ucrainieni, ruşi, bulgari, armeni, lipoveni, muntenegreni) sărbătoresc Anul Nou, Crăciunul şi alte evenimente specifice (Sf. Sava, Sf. Vid, etc.) conform calendarului iulian (Iulius Cezar, care în anul 44 a folosit primul calendar de 365 de zile) şi care se deosebeşte (este întârziat cu 13 zile) faţă de cel Gregorian (Papa Grigore al XIII-lea, în 1582).

Numai ce au sărbătorit Crăciunul, că sârbii se pregătesc să întâmpine Anul Nou. Chiar dacă nu sunt atâtea obiceiuri specifice ca la praznicul Naşterii Domnului, şi venirea unui nou an este primită cum se cuvine, pentru a-şi spune din inimă salutul tradiţional „Un an nou fericit!”

Tradiţii şi superstiţii

Remarcăm aici câteva tradiţii şi superstiţii: • În unele locuri se păstrează „Badnjak-ul”, de la ajunul Crăciunului până la Anul Nou. • Se spune că dacă ninge sau va fi înourat, Anul Nou va fi îmbelşugat. • Dacă fata nu se poate mărita, în ultima noapte din an trebuie să doarmă într-o casă vecină (străină) şi apoi va fi peţită imediat. • Se mai crede că pisicile nasc în noaptea din ajun, de aceea gospodinele prepară „barenica” (fiertură fără grăsime) pentru pisici. • În unele zone, Anul Nou este numit şi „Crăciunul Mic”, „Tânărul Crăciun” sau „Crăciunul femeiesc”, când se culeg şi mici crenguţe de „Badnjak” (Ajunel), câte femei sunt în casă, şi se pun în fereastră pentru noroc şi sănătate. • În Anul Nou nu trebuie să ne certăm pentru că oamenii vor avea ghinion tot anul şi trebuie să ne ferim de a fi păcăliţi (înşelaţi).

La masa de An Nou

Pentru seara (de Revelion) se găteşte „kaşa” (din seminţe diferite). Nu lipseşte „cesniţa” specială (din făină de mălai şi osânză) şi se „cinsteşte” ca şi la Crăciun. Se serveşte vin „pentru întărirea inimii” şi „înnoirea sângelui”.

La mulţi ani!

„Srecna i bericetna nova godina!”. Tuturor cititorilor „Jurnal arădean” şi Aradon, An Nou cu sănătate şi bucurii!

Sf. Vasile

La Anul Nou, sârbii îl sărbătoresc şi pe Sf. Vasile cel Mare, Arhiepiscopul Tesarei şi Kapadochiei.