Consiliul Judeţean a cumpărat, în 2011, 50.000 de unităţi de compostare individuală, care urmau să fie livrate populaţiei din mediul rural până la finele anului 2013. Containerele speciale cu ajutorul cărora se poate produce acasă îngrăşământul pentru grădină au fost achiziţionate cu fonduri europene, în cadrul programului judeţean de gestionare a deşeurilor. Atunci, au fost cumpărate şi 46.500 euro-pubele de 120 litri, 58.000 de euro-pubele de 240 litri şi 8.230 de containere din plastic sau metal pentru colectarea diferenţiată a deşeurilor. Pentru toate, s-a plătit suma de 23.887.598 lei. În timp ce containerele pentru deşeuri au început să fie distribuite populaţiei anul trecut, cele pentru compost sunt distribuite doar de câteva luni, cu o întârziere de şase ani.

Ridicate doar în acte

Preşedintele Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară – Sistem Integrat de Gestionare a Deşeurilor Arad, Răzvan Cadar, spune că marea majoritate a primăriilor au primit deja unităţile de compostare. Mai precis, din 70 de primării din mediul rural, doar vreo cinci nu au ridicat încă aceste containere speciale. Totuşi, deşi unele le-au ridicat din septembrie, la populaţie nu au ajuns. Au fost primite de primării pe baza unor procese verbale, dar în mare măsură ele se regăsesc tot în depozite, unde stau din 2011, de când au fost cumpărate de Consiliul Judeţean.

Oamenii aşteaptă…

Responsabilitatea transportului containerelor pentru compost la porţile oamenilor este a primăriilor. În urma verificărilor pe care Jurnal Arădean şi Aradon le-a făcut în mai multe localităţi, oamenii au spus că nu au primit aşa ceva. Primarii răspund, însă, aproximativ la fel: în următoarea perioadă vor fi distribuite.

În Vladimirescu, de exemplu, Consiliul Judeţean a predat Primăriei peste 3.000 de unităţi de compostare, însă mai puţin de o treime au ajuns la localnici. Primarul, Ioan Crişan, spune că sunt distribuite pe măsură ce este disponibil camionul care face livrările de acest fel în comună, dar nu poate preciza când se va încheia operaţiunea.

Invocă proceduri neclare

Totuşi, unii edili spun că nu au trimis mai departe populaţiei containerele pentru compostare pentru că „nu sunt clare procedurile”. De exemplu, în comuna Bocsig, 1.014 bucăţi au fost alocate, dar toate sunt în depozit. „Le-am primit, dar nu ştim deocamdată dacă trebuie sau nu să le scoatem de pe inventar şi să le dăm populaţiei. Procedura nu este clară, de aceea aşteptăm mai multe informaţii de la Consiliul Judeţean. În plus, pentru noi este o problemă şi finanţarea distribuirii acestor containere, pentru că sunt costuri mari cu transportul”, ne-a spus primarul din Bocsig, Teo­­dora Abrudean, punct de vedere care este împărtăşit şi de alţi edili din judeţ.

Doar la sate

Unităţile de compostare sunt destinate exlusiv arădenilor care stau la casă în mediul rural. Pentru cei care stau în oraşe, deşeurile vegetale ar trebui ridicate de operatori speciali, care să le ducă la staţia de compostare. Una există chiar la marginea municipiului Arad, în zona CET-ului de pe centura rutieră. Operatorii însă lipsesc.

Pe piaţa liberă, un container special pentru compost costă câteva sute de lei, în funcţie de mărime şi calitatea materialului din care este făcut. În general, preţul porneşte de la 200 de lei.

Cum funcţionează

Compostarea reprezintă procesul de descompunere şi transformare a resturilor vegetale, a materiei organice solide, într-un îngrăşământ foarte benefic în agricultură. Anumite microorganisme (în principal bacterii şi fungi) acţionează asupra resturilor puse în container, procesul durând câteva luni.

În aceste containere se pot pune de la deşeuri din grădină (iarbă tăiată, funze, crenguţe, plante uscate etc) la resturile alimentare, cum sunt cojile de legume şi fructe sau vegetalele stricate.

Specialiştii spun că aproape trei sferturi din gunoiul zilnic este format din deşeuri organice ce provin de la resturile din bucătărie, din grădină sau chiar de la animale (gunoi de grajd, de la iepuri, păsări de curte etc). Aceste deşeuri au un conţinut mare de substanţe nutritive, care pot fi valorificate ca îngrăşământ natural, în urma procesului de compostare.