ARAD. Începând din 6 noiembrie 2025, au intrat în vigoare noile criterii naționale pe baza cărora se stabilește încadrarea în grad de handicap. Aceste modificări legislative aduc reguli mai stricte și o reevaluare mai detaliată a afecțiunilor medicale, cu impact direct asupra încadrării persoanelor cu dizabilități.
„Noile criterii medico-psihosociale pe baza cărora se stabileşte încadrarea în grad de handicap au fost aprobate prin Ordinului Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale/Ministerului Sănătății nr. 2300/1457/03.11.2025, apărut în Monitorul Oficial nr. 1027 din 6 noiembrie 2025. La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă Ordinul Ministrului Muncii, Familiei şi Egalităţii de Șanse şi al Ministrului Sănătăţii Publice nr. 762/1.992/2007 pentru aprobarea criteriilor medico-psihosociale pe baza cărora se stabileşte încadrarea în grad de handicap, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 885 şi 885 bis din 27 decembrie 2007, cu modificările şi completările ulterioare” – informează Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) Arad.
„Noile criterii sunt semnificativ mai exigente comparativ cu cele anterioare. Astfel, persoane care, conform vechilor reglementări, erau încadrabile într-un anumit grad de handicap pot deveni, în baza noilor criterii, neîncadrabile. De asemenea, persoane care anterior aveau stabilit un grad grav (cu sau fara drept de însoțitor), pot fi încadrate acum la un grad accentuat. Este de așteptat ca aceste schimbări să genereze nemulțumiri în rândul persoanelor care se prezintă la evaluare, însă este important de subliniat faptul că responsabilitatea acestor modificări nu aparține comisiilor de evaluare, ci reprezintă decizii adoptate la nivel legislativ, național. Prin noile reglementări se urmărește o mai bună adecvare a gradului de handicap la situația medicală reală a fiecărei persoane. Unele afecțiuni vor fi recunoscute ca permanente, însă, în același timp, evaluarea mai strictă poate determina modificări ale gradului acordat sau chiar imposibilitatea încadrării în grad de handicap pentru anumite condiții medicale. Ne dorim ca oamenii să manifeste înțelegere față de aceste schimbări, întrucât comisiile de evaluare aplică exclusiv legislația în vigoare și procedurile stabilite la nivel național” – precizează dr. Beniamin Dragoş, preşedintele Comisiei de evaluare a persoanelor adulte cu handicap.
Accent pe funcţionalitate
La solicitarea Jurnal arădean/ Aradon, DGASPC Arad a făcut o analiză a noilor criterii medico-psihosociale pe baza cărora se stabileşte încadrarea în grad de handicap.
„Actualele criterii medico-psihosociale (CMPS) trec de la modelul centrat preponderent pe diagnostic (pe afecțiune) la modelul centrat pe impactul funcțional (disfuncționalitatea cauzată de afecțiune) și sunt stabilite în conformitate cu Clasificarea Internațională a Funcționării, Dizabilității și Sănătății (CIF) și cu standardele medicale actuale (ICD-10). Se pune un accent mai mare pe funcționalitate, capacitatea de participare și limitările de activitate (în concordanță cu modelul biopsihosocial al dizabilității)” – subliniază reprezentanţii instituţiei.
În acest sens, Ordinul CMPS 2300/1457/2025 prevede că pentru a menține/îmbunătăți starea de sănătate și pentru a evita excluziunea socială, persoanele cu dizabilități au obligația de a urma activitățile și serviciile prevăzute în Programul individual de reabilitare și integrare socială a adultului cu handicap și în Planul individual de servicii.
Afecţiunile şi încadrarea
Prin Ordinul recent se extinde lista afecțiunilor pentru care se poate acorda certificat de încadrare în grad de handicap cu termen de valabilitate permanent (ex: anumite tipuri de dizabilități severe, progresive sau ireversibile).
Astfel, există afecțiuni ireversibile care beneficiază de grad de handicap permanent de la prima evaluare reducând povara birocratică pentru pacienții cronici și sever afectați (ex: persoane cu dizabilitate intelectuală profundă și gravă, persoanele cu tulburare de spectru autist, cu deficiență gravă în două din cele trei domenii psihopatologice, persoanele cu cecitate absolută la ambii ochi, persoanele cu surdo-cecitate, surdo-mutitate, amputație/amputații de membre, tumori hipofizare cu sechele oftalmologice grave sau cu tulburări neurologice grave sau cu tulburări metabolice grave, insuficiență hipofizară pluritropă, mixedemul congenital sau mixedem primar cu visceralizare, insuficiență corticosuprarenală primară cronică, insuficiență gonadică primară, fenilcetonuria cu deficit cognitiv grav, afecțiuni osteoarticulare congenitale tip amielie, sindactilie, poliartrită reumatoidă stadiu 4, scleroza sistemică cu afectare gravă fără răspuns terapeutic minim un an de la inițierea tratamentului, miopatiile inflamatorii grave, fără răspuns terapeutic minim un an de la inițierea tratamentului, lupus eritematos sistemic cu afectare sistemică gravă fără raspuns terapeutic minim un an de la inițierea tratamentului, vasculitele sistemice cu afectare sistemică gravă, fără răspuns terapeutic timp de un an de la inițierea tratamentului, afectări osteoarticulare (anchiloze șold bilateral) în afara resurselor terapeutice, spondilită anchilozantă, formă gravă; sechele ale bolilor cerebrovasculare, cu deficit motor, tip plegic, la un interval de peste 2 ani de la data accidentului vascular, paraplegie/tetraplegie indiferent de cauză la un interval de peste 2 ani de la data diagnosticării, sechele motorii ale encefalopatiei infantile, meningoencefalopatie infantile, malformațiilor congenitale, poliomielitei, polineuropatiilor ereditare, bolilor metabolice genetice ale sistemului nervos central și periferic, cu deficite motorii definitive, ataxii spinocerebeloase corticale/ereditare, cu afectare gravă a funcției neuromotorii, la peste 2 ani de la diagnosticare, scleroză laterală amiotrofică cu afectare gravă a funcției neuromotorii, la peste 2 ani de la diagnosticare, neuropatii heredo degenerative, cu afectare gravă a funcției neuromotorii, la peste 2 ani de la diagnosticare, scleroza multiplă cu afectare funcțională gravă, la peste 2 ani de la ultimul puseu de activitate, distrofie musculară progresivă gravă la peste 2 ani de la diagnosticare, miotonii cu afectare funcțională gravă, la peste 2 ani de la diagnosticare, miastenia gravis, cu afectare funcțională gravă, cu pierderea autonomiei locomotorii și necesar ventilator, la peste 2 ani de la diagnosticare, sindromul Prader-Willi (SPW) sau alte afecțiuni genetice documentate medical.
Termene de evaluare
De asemenea a fost extinsă lista afecțiunilor care pot fi permanentizate la a doua evaluare.
Pentru afecțiunile medicale pentru care se poate acorda grad de handicap și pentru care Ordinul 2300/1457/2025 nu specifică criteriul de permanentizare la prima, respectiv a doua evaluare, se stabilește termen de valabilitate permanent, după cel puțin două evaluări, dacă evoluția este îndelungată (minimum 5 ani de la diagnosticare și inițierea tratamentului) sau afecțiunea este cronică stabilă fără potențial de reversibilitate sub terapiile disponibile, confirmate prin documente medicale susținute de investigații clinice și paraclinice specifice, menționate la capitolele consacrate.
Pentru situațiile în care nu se poate acorda grad de handicap permanent (la prima sau a doua evaluare), termenul de valabilitate este de 24 luni pentru afecțiuni cu evoluție staționară sau progresivă și de 12 luni pentru afecțiuni cu potențial reversibil prin terapiile aplicate sau cele care necesită investigații suplimentare pentru stabilirea prognosticului recuperator.
Specificitate crescută
Pentru anumite afecțiuni (inclusiv oncologice, boli rare, afecțiuni psihice, diabet zaharat tip 1, boală cronică de rinichi, afecțiuni reumatologice, boli cardiovasculare), criteriile medico-psihosociale sunt detaliate și au specificitate crescută, oferind praguri de evaluare mai clare pentru stadiul bolii și impact funcțional.
Au fost introduse scoruri standardizate sau scale recunoscute internațional (unde este cazul), care ajută la obiectivizarea evaluării și la stabilirea mai precisă a gradului de handicap. De exemplu, în cazul dizabilității intelectuale/retardare mentală/întârziere mentală, prin introducerea scalelor de evaluare a funcționalității GAFS și WHODAS, au fost restrânse gradele de handicap (nu se mai acordă grad de handicap ușor, ci doar mediu, accentuat și grav).
Listă extinsă
De asemenea, a fost extinsă lista afecțiunilor pentru care poate fi acordat grad de handicap. Iată două exemple:
*„rezecția unor segmente intestinale pentru tumori maligne sau de alte cauze: inflamatorii intestinale, traumatisme abdominale, ocluzie intestinală, infecții sau perforații, anomalii congenitale, cu colostomă, ileostomă cu caracter definitiv” (în noul Ordin) față de „rezecția unor segmente intestinale pentru tumori maligne cu colostomă, anus iliac, sigma-anus, anus contralateral definitiv” (vechiul Ordin);
*sindroame de malabsorbție ce nu beneficiază de substituție corespunzătoare (boală celiacă refractară).
La persoanele cu mai multe afecțiuni pentru care se poate acorda grad de handicap (handicap asociat), încadrarea se va realiza în funcție de severitatea celei predominante.
„În concluzie, noile criterii medico-psihosociale pentru încadrare în grad de handicap permit o evaluare bazată pe funcționalitate, cu posibilitatea acordării unor certificate permanente pentru afecțiuni ireversibile, cu accent pe autonomia și integrarea socială, reducând astfel birocrația și acordând demnitate persoanelor cu dizabilități” – conchid reprezentanţii DGASPC Arad.
17.500 de adulţi cu handicap, în 2024, în Arad
În anul 2024 în evidențele DGASPC Arad au fost evaluate 8.121 persoane adulte cu handicap (cazuri noi și reevaluări) numărul total al persoanelor adulte cu handicap încadrate în județul Arad în cursul anului trecut fiind de 17.500. În anul 2025 au fost înregistrate până la această dată 8.342 de cazuri noi și reevaluări, cele mai multe cazuri noi fiind afecțiunile oncologice, urmate de cele neurologice, mentale și psihice.