În unele cazuri e vorba de clădiri renovate, moderne, în altele de clădiri vechi cu o încăpere sau două. Edilii locali, deocamdată nu au luat nici o decizie la nivelul consiliilor, asupra viitorului acestor spaţii. Chiar dacă le aparţin, schimbarea destinaţiei nu ar putea fi făcută fără acordul Inspectoratului Şcolar Judeţean, în cazul în care aceasta ar fi alta decât cea de activităţi educative. Va fi acolo vreun cămin cultural sau vor fi amenajate încăperi de protocol pentru cazarea posibililor musafiri în localitate, nu se ştie.
Din păcate nici în cazul altor clădiri, tot foste şcoli, desfiinţate cu ani în urmă din pricina declinului demografic, nu s-a găsit nici o întrebuinţare permanentă, doar una temporară. Din patru în patru ani sau mai des devin secţii de votare. E vorba de cea din satul Rogoz (comuna Craiva) sau cea din Pătârş (comuna Ususău). După cum evoluează lucrurile cu siguranţă că se vor adăuga la lista aceasta mai multe clădiri cu această destinaţia unică, singura problemă vor fi alegătorii care, în multe sate, sunt pe cale de dispariţie.
Cazurile fericite sunt acolo unde în spaţiile fostelor şcoli au rămas grădiniţele. E cazul celor din Firiteaz şi Cruceni (comuna Şagu), cele de pe raza comunei Archiş (Nermiş, Bărzeşti şi Archiş) sau cele din Ususău (Dorgoş şi Bruznic). O utilizare didactică inedită au găsit-o cei din Donceni, unde potrivit lui Demetrescu Radu, viceprimarul Sebişului, au fost făcute ateliere de tâmplărie pentru clasele de specialitate ale liceului din oraş. La fel, la Urvişu de Beliu (comuna Hăşmaş), unde clasele fostei şcoli vor primi o destinaţie socială. „Copiii mai săraci din localitate, vor putea veni aici după ore, pentru a învăţa. Un fel de programafter school gratuit printr-un proiect derulat la nivelul IŞJ, în care a fost prinsă şi localitatea noastră” declară primarul comunei, Popa Cornel.
Au rămas pustii
La Petriş însă toate cele trei clădiri (Ilteu, Corbeşti şi Obârşia) sunt închise deocamdată, toate fiind renovate în ultimii doi ani. În aceeaşi comună, în anul 1985 a mai fost desfiinţată o şcoală, din pricina numărul prea mic de elevi, la Seliştea care şi astăzi zace nefolosită. „Aici am încercat să o transformăm în cămin de bătrâni, în urmă cu ceva ani dar nu am primi aprobările necesare. Din păcate este şi o problemă cu terenul de sub clădirea respectivă, care aparţine Parohiei Ortodoxe. ” spune primarul comunei Burza Han Zian. Aceeaşi situaţie şi la Săvârşin unde clădirile din Valea Mare şi Pîrneşti sunt puse la conservat, la fel ca la Bacăul de Mijloc (comuna Bata.)
Record negativ
Din anul 1989, în comuna Craiva care are zece sate aparţinătoare au fost desfiinţate nu mai puţin de 7 şcoli sau grădiniţe. În acest an şcolar s-au mai adăugat încă două,la Siad şi Susag, unde acum funcţionează grădiniţe. Cel mai mare inamic al comunei e demografia, numărul locuitorilor comunei a scăzut anul acesta sub 3000 de locuitori.
M.A.
Citiți principiile noastre de moderare aici!