Cine ia Guvernarea? Cine vrea de fapt să guverneze? Păi cam nimeni, dacă e să vorbim la modul serios. PSD e conștient că dacă mai rămâne la Guvernare încă 1 an se va îngropa definitiv, PNL nu ar vrea neapărat la Guvernare – povestea cu alegerile anticipate e doar atât, o poveste reîncălzită după fiecare scrutin, iar USR nu a vrut vreodată să iasă din opoziție, iar acum când e pe un val de creștere cu atât mai puțin.

De ce ar vrea cineva să vină acum și să scoată toate castanele din foc, aruncate cu mare grijă de social-democrați? De ce ar vrea cineva să vină acum și să spună că pensiile nu se vor mai majora sau că salariile nu mai pot fi plătite? De ce să vină un alt partid pentru a drege busuiocul după o Guvernare cu mult prea mulți prim-miniștri și miniștri?

E drept, pe fondul unei fantome din ce a fost o dată PSD, dacă mâine ar fi alegeri anticipate, USR și PNL ar face o majoritatea calificată liniștitoare. Ar fi un fel de USL de pe vremea lui Ponta și Antonescu. Însă așa cum s-a văzut, valurile masive de voturi pentru o formațiune sau alta se spulberă la fel de repede cum au venit. Și atunci e firesc că, înaintea unuia dintre cele mai importante scrutine – cel local de anul viitor, când se va împărți puterea din teritoriu, nimeni nu vrea cu adevărat să fie cel tras la răspundere. Cele mai ușoare voturi se adună din opoziție și toți jucătorii politici știu asta. Singura șansă a PSD ar fi să mizeze pe orgoliul unor liberali, care se vor musai la Palatul Victoria și nu mai au răbdare încă vreun an jumătate. Așadar, cel mai probabil, deși își dorește în mod clar să iasă de la Guvernare, să facă opoziție și să poată prinde un val de creștere până la locale, PSD nu pare să aibă altă soluție, decât eventual să mai schimbe niște miniștri și, da, să își rezolve problemele grave din interior.

În final, un lucru e clar: țară avem, votanți avem, mai ne trebuie și niște politicieni care să înțeleagă guvernarea, nu să o paseze ca o pisică moartă din curtea unuia către celălalt.