Demarat de Asociația Pantograf, proiectul „Poveștile sinagogilor” aduce mai aproape de publicul larg frumusețea sinagogilor din Reșița, Caransebeș, Lugoj, Timișoara și Arad, precum și poveștile de viață ale membrilor comunităților evreiești care le-au construit și au contribuit la prosperitatea acestor orașe.

În total, au fost realizate tururi virtuale – precum și fișe de monument, în care sunt prezentate detalii despre istoria și arhitectura clădirilor – pentru opt sinagogi din cele 5 județe. Două dintre cele opt sinagogi sunt în Arad: Sinagoga Neologă, de pe strada Tribunul Dobra, respectiv Sinagoga Ortodoxă, de pe strada Cozia.

Sinagoga Neologă

Prima sinagogă din Arad a fost construită în 1759, la peste 4 decenii de la stabilirea la Arad a primilor evrei. Sinagoga, construită din lemn, a fost dărâmată, în locul ei fiind construit un adevărat complex, care cuprindea sinagoga neologă, o școală, locuințe pentru evrei, locuința rabinului și spații comerciale. Inaugurată în 1834, sinagoga stă în picioare și astăzi, fiind introdusă în 2004 pe lista monumentelor istorice. „În interior, pe pereții sinagogii, fresca cu motive geometrice de factură orientală creează o atmosferă deosebită. Deși este puțin deteriorată și culorile nu mai au strălucirea de odinioară, atmosfera este totuși, ca într-un superb salon, intimă, dar monumentală. Coloanele, parțial adosate peretelui, și frumoasa cupolă spre care converg toate liniile compoziției reușesc să confere interiorului un aer monumental”, scrie arhitectul Gabriel Szekély, în descrierea sinagogii. Sinagoga dispune și de o orgă construită, în 1841, de către firma arădeană Anton Dangl și Fiul.

Sinagoga Ortodoxă

O sinagogă mai puțin cunoscută publicului este cea ortodoxă, de pe strada Cozia. Comunitatea evreilor ortodocși din Arad a luat ființă în 1904, ca urmare a unei rupturi ce a avut loc între neologi și ortodocși. Reformele religioase din cadrul iudaismului de la mijlocul secolului al XIX-lea au avut un puternic impact asupra comunității din Arad, în condițiile în care unul dintre cei mai cunoscuți rabini reformiști ai vremii, Aron Chorin, trăia aici. Un grup mic al evreilor locali a hotărât să nu accepte ideile reformei religioase încurajate de administrația austro-ungară și, la fel ca în multe alte localități din această parte a Imperiului Habsburgic, și-a creat propria obște, o comunitate mai puțin numeroasă și mai puțin potentă financiar decât cea a neologilor.

Sinagoga Ortodoxă de pe strada Cozia a fost proiectată de arhitectul arădean Milan Tabaković, însă construcția a fost realizată de László Dömötör, arhitectul emigrând în Iugoslavia. „Privită din exterior, sinagoga pare masivă și parțial monumentală. Toate elementele decorative sunt stilizate și reinterpretate de arhitect. La intrare între uși se disting coloane cu capiteluri inspirate parcă din arhitectura Egiptului Antic”, scrie arhitectul Gabriel Szekély. Starea actuală a sinagogii este, din păcate, una proastă, nefiind folosită de câteva decenii.

Mărturii

Pe lângă poveștile sinagogilor, proiectul celor de la Asociația Pantograf aduce în atenția publicului și povești, mărturii ale evreilor din orașele cuprinse în proiect. Evrei care s-au născut sau au crescut în aceste orașe au povestit, cu diverse ocazii, despre antisemitism, conviețuire, emigrare, persecuțiile la care au fost supuși evreii, sau tradițiile acestora. Johann Temmer, născut în 1929 la Arad, povestea, de pildă, cum școala particulară din Arad și-a pierdut dreptul de a acorda diplome și certificate, în timpul celui de-al doilea Război Mondial, elevul fiind atunci nevoit să facă naveta la Timișoara. O altă mărturisire publicată este a lui Gheorghe Messer, născut în 1935, la Arad. Acesta povestește cum tatăl său a fost deportat în lagăr de muncă de către regimul lui Antonescu, dar și cum statul le-a naționalizat toate proprietățile în 1941, le-a dat înapoi totul în 1945, doar ca să le naționalizeze din nou în anii 1950.

Poveștile Sinagogilor

Mai multe astfel de povești ale evreilor care cândva trăiau în Arad, Caransebeș, Lugoj, Reșița sau Timișoara, dar și ale sinagogilor din aceste orașe, pot fi citit sau ascultate pe site-ul www.povestilesinagogilor.com. Proiectul este realizat de Asociația Pantograf, susținut de Ordinul Arhitecților din România din Timbrul de arhitectură și co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național. Asociația Pantograf, înființat în 2021, a lansat și alte două proiecte prin care au readus în atenția publică sinagogile din Banat și Arad: „Sunetul Sinagogilor” și „Rapsodii pe teme românești” – serii de concerte în sinagogi.