ARAD. Tragedia de la Piatra Neamţ a trezit din nou autorităţile, care încep controale în spitale. Primele verificate sunt autorizaţiile de securitate la incendiu, un document dificil de obţinut pentru multe cădiri spitaliceşti, care sunt construite cu decenii în urmă şi după normele din acele vremuri.

Fără autorizaţie

Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă (SCJU) Arad nu are autorizaţie de securitate la incendiu pentru principala clădire (sediul central), unde există şi secţie ATI. Reprezentanţii ISU Arad au declarat că pentru imobil ar trebui să existe acest document, pentru că în ultimii zece ani s-au făcut modificări de structură în urma unor lucrări, cum ar fi cea de extindere a Unităţii de Primire Urgenţe.

“Pentru lucrările derulate în ultimii ani, SCJU a solicitat şi primit de la ISU avize de securitate la incendiu. La recepţia lucrărilor, trebuie să solicite autorizaţia pentru securitate la incendiu, care se emite după verificarea respectării normelor din documentaţiile depuse la avizare. Clădirea principală a SCJU nu deţine autorizaţie de securitate pentru că se derulează în continuare lucrări pentru care s-au cerut avize”, a declarat purtătorul de cuvânt al ISU Arad, George Pleşca.

În sediul principal al SCJU funcţionează şi o secţie ATI, pentru pacienţii cu patologie non-COVID-19.

Explicaţii

SCJU se află în administrarea Consiliului Judeţean (CJ) Arad, al cărui director de comunicare, Andrei Ando, ne-a declarat că ulterior modificării legislaţiei, după incendiul de la Colectiv, a fost necesară reautorizarea clădirii principale a spitalului “deoarece lucrările de extindere ale acestui imobil nu mai puteau fi avizate distinct”.

“În momentul de faţă, sediul principal al SCJU este în proces de extindere şi modernizare, respectiv de transformare a unor spaţii, ceea ce nu a permis obţinerea autorizaţiei de securitate la incendiu, având în vede că acest document se eliberează pentru întreaga clădire, nu doar pentru anumite secţii, cum ar fi cele deja modernizate”, a spus Ando.

Spitalul COVID-19, cu acte în regulă

Secţia TBC a Spitalului Judeţean, devenită principala unitate în care sunt trataţi bolnavii de COVID-19 din judeţ şi unde există secţie ATI dedicată exclusiv acestor pacienţi, este autorizată de ISU. Acesta este însă unul dintre puţinele cazuri fericite din judeţ, dacă vorbim de clădiri ale spitalelor publice. Asta pentru că imobilul din cartierul Grădişte este unul nou construit, cu fonduri de la Consiliul Judeţean, şi inaugurat în 2017.

“Municipalul” funcţionează legal

Fostul spital municipal, care acum este o secţie a SCJU şi în care sunt trataţi pacienţi COVID-19, aici existând şi secţie ATI, nu are autorizaţie de securitate la incendiu. Reprezentanţii ISU precizează însă că în acest caz nu este necesară emiterea uneia, pentru că imobilul este unul foarte vechi şi nu a suferit lucrări care să îi modifice structura după apariţia ultimelor reglementări în domeniul autorizării.

Standarde vechi, cerinţe noi

Directorul de comunicare din cadrul CJ Arad atrage atenţia că “în actuala configuraţie a unor clădiri spitaliceşti, este imposibilă obţinerea autorizaţiei ISU”.

“Ne aflăm într-o situaţie aproape fără ieşire. Clădirile multor spitale sunt construite în anii 1970, după standardele de atunci. Unele imobile au chiar o sută de ani sau mai mult. Între timp legislaţia s-a schimbat, dar holurile înguste nu le poţi lărgi, nu poţi realiza circuitele pe care normele de astăzi le prevăd”, a spus Andrei Ando.

El a adăugat că verificările începute la secţiile ATI din ţară, după incendiul de la Piatra Neamţ, ar putea scoate în evidenţă că cele mai multe clădiri nu sunt autorizate de ISU, “dar asta nu înseamnă că pacienţii de la Terapie Intensivă vor fi trimişi acasă”. “Instituţiile se acoperă cu acte, într-o competiţie absurdă de derobare de responsabilitate, care nu ajută cu nimic cetăţeanul român, pacientul”, a mai spus reprezentantul CJ Arad.

Masterplan pe două decenii

Consiliul Judeţean a realizat un masterplan care prevede că toate clădirile spitaliceşti vor fi aduse la standardele legale prin modernizări. Investiţii sunt estimate la o sumă uriaşă, respectiv 200 de milioane de euro. Tocmai din acest motiv nici autorităţile nu cred că modernizările vor fi finalizate mai devreme de zece ani, dar mult mai probabil în 20 de ani.