Sub stresul poluarii fonice

ARAD. Poluarea fonică, unul dintre „pasagerii întunecaţi” ai arădenilor, depăşeşte deseori nivelurile maxime admise. Zgomotul urban are ca efect imediat provocarea de tulburări ale somnului – urmate de oboseală cronică, posibile tulburări ale auzului şi în cazuri extreme, locuitorii din zona străzilor extrem de circulate sunt cu 20% mai expuşi riscului de infarct faţă de locuitorii din preajma străzilor mai puţin circulate. În special în intersecţiile aglomerate, dar nu numai. Traficul auto este principalul poluator fonic, iar acestuia i se adaugă trenul – liniile ferate traversând un întreg cartier al oraşului.

În proiectul de Hotărâre afişat la transparenţă de Primărie privind concesionarea serviciului de transport public, un punct dureros atins este problema ridicată de poluarea fonică.

„Zgomotul urban este produs în special de circulaţia autovehiculelor mici şi mari şi a tramvaielor. Există şi alte surse de zgomot cum ar fi barurile, discotecile şi mai puţin instalaţiile tehnologice în mişcare pentru care s-a realizat în general protecţie antifonică. O sursă atipică de zgomot pentru oraşul Arad o reprezintă traficul feroviar, având în vedere că un cartier al Aradului (Micălaca) este traversat de linia ferată Arad-Timişoara”, se precizează în proiect. În prezent nu sunt montate panouri antifonice de-a lungul căii ferate.

„O sursă de zgomot în municipiul Arad o prezintă nerespectarea vitezei pe căile ferate rutiere, iar trecerea maşinilor peste rezonatoarele montate în diferite zone produc depăşiri ale nivelului de zgomot stabilit pentru tipul de arteră de circulaţie”, amintesc specialiştii în documentul amintit. Încă din 2008 s-a început montarea în oraş pe arterele de circulaţie intensă, în unele intersecţii, a rezonatoarelor. În situaţia în care nu se iau măsuri de reducere a vitezei de rulare pe zonele respective, valorile de zgomot măsurate sunt uneori mult peste limita admisă pentru tipul de stradă considerat.

Zone cu probleme

Prin programul de monitorizare al zgomotului efectuat periodic de APM Arad, se urmăreşte sistematic poluarea fonică produsă de autovehicule în zonele cu circulaţie intensă.

Astfel, pe Calea Iuliu Maniu, limita maximă admisibilă este determinată la 70 dB, iar rezultatele medii au fost stabilite la la 71,5 dB (dar şi unele rezultate maxime de 84 dB). La intersecţia Podgoria – limita maximă a fost stabilită la 70 dB, rezultatele medii fiind de 70,2 dB, nivelul maxim înregistrat fiind de 83,5 dB. La Piaţa UTA, rezultatele sunt puţin sub limita maximă admisibilă de 70 dB. Rezultatele medii ale măsurătorilor au fost de 69,3 dB. Totuşi şi aici s-au înregistrat valori maxime de până la 86 dB. Pe strada Brâncoveanu limita admisibilă este de 65 dB. Rezultatele medii sunt de 65,5 dB, în condiţiile în care au fost şi maxime de 83,1 dB. La limita incintei Pieţei Mihai Viteazul limita admisibilă este de 65 dB, iar valoarea medie înregistrată a fost de 65,9 dB, dar maxima măsurată aici a fost de 84,5 dB. În zona Subcetate sunt două puncte de măsurare. Limita admisibilă este de 70 dB, dar media a ajuns, într-un punct, de 72,7 dB, în condiţiile în care s-a înregistrat şi o valoare maximă de 88,7 dB. Pe Voinicilor, limita este de 70 dB, dar media este de 72,4 dB, iar maxima a ajuns chiar la 88,2 dB. Singurul loc unde arădenii au putut scăpa de zgomot au fost parcurile. Limita admisibilă este de 65 dB, iar media înregistrată a fost mult sub acest nivel: 50 dB.

 

Risc de infarct

Zgomotul conduce la reacţii de stres ale sistemului sangvin (presiune sanguină, modificări ale frecvenţei bătăilor inimii, contracţie a vaselor sanguine, eliberare de hormoni de stres). În mod involuntar aceste reacţii apar la un nivel al presiunii acustice de peste 60 dB, pot fi însă întâlnite şi la un nivel mult mai scăzut al presiunii acustice în funcţie de existenţa precedentelor biologice relevante sau a stării afective (supărare, frică). Gradul de sensibilitate şi obişnuinţă joacă un rol important în ceea ce priveşte durata acestor reacţii. De regulă, apariţia pe termen scurt a acestor reacţii nu cauzează probleme de sănătate. Pierderea echilibrului fiziologic pe termen lung poate avea însă drept consecinţă afecţiuni cronice ale sistemului sanguin. Cercetările recente cu privire la zgomotul provenit din traficul rutier arată că locuitorii din perimetrul străzilor des circulate, cărora le corespunde un nivel de presiune acustică de peste 65 până la 75 dB sunt cu 20% mai expuşi riscului de infarct faţă de locuitorii din preajma străzilor mai puţin circulate. Până în prezent nu există analize asemănătoare pentru alte tipuri de poluare fonică.

Tulburări ale somnului

„Influenţele zgomotului în timpul somnului se concretizează direct prin modificări ale somnului – cu sau fără întrerupere a somnului, micşorare a întregului timp aferent somnului, a somnului adânc sau a somnului cu vise, reacţii vegetative (frecvenţa bătăilor inimii, tensiunea), reacţii biochimice sau indirect prin reducerea calităţii somnului, oboseala şi ineficienţa a doua zi la locul de muncă. Evitarea problemelor legate de somn este o condiţie importantă locuirii sănătoase”, se subliniază în proiect. De aceea, după cunoştinţele specialiştilor în domeniu, nivelul presiunii acustice echivalente din camerele de dormit nu trebuie să depăşească în timpul nopţii valori de până la 25 până la 30 dB. În cazuri particulare, nivelul maxim nu trebuie să depăşească 45 dB, pentru a evita trezirea în timpul somnului şi modificările somnului cauzate de zgomot.

Afectează auzul

Unul dintre cele mai importante efecte ale poluării prin sunete îl constituie reducerea capacităţii auditive. Sunetele puternice afectează eficienţa celulelor receptoare din urechea internă. Auzul poate fi temporar afectat. Dacă durata zgomotului este mare, de exemplu lunile sau anii petrecuţi la locul de muncă, se poate instala o afecţiune permanentă a auzului – surzirea. Sunetele extrem de puternice din mediul înconjurător din sfera particulară pot accelera disconfortul auditiv corespunzător locului de muncă, deoarece riscul pentru zgomotul întâlnit la locul de muncă condiţionează odihna urechii în timpul liber.