Potrivit Programului de convergență 2022-2025, aprobat prin memorandum pe 4 mai 2022, Guvernul ar urma să aloce între 2,3 și 2,4% din Produsul Intern Brut (PIB), în următorii 50 de ani, Educației. Informația a fost făcută publică de președintele Alianței Naționale a Organizațiilor Studențești din România, Horia Oniță, citat de portalul Edupedu.ro.

„Conform Programului de Convergență 2022-2025, aflat pe ordinea de zi de astăzi a ședinței Guvernului României, cheltuielile cu educația ca procent din PIB ar trebui să fie 2.4% în 2030 și 2.3% în 2040. Media UE e pe la 5% din PIB, suntem penultimii din UE. De unde putem trage concluzia că strategia de convergență a României în educație nu e să crească investiția în sector, ci ar rămâne să spere ca restul UE să scadă finanțarea educației, astfel încât să devină convergenți cu noi. Programul de convergență a UE cu România ar fi, oarecum, mai potrivit, că noi n-avem cum să ne apropiem, ci doar să ne depărtăm de situația din UE cu 2.5% din PIB pentru educație”, scrie Horia Oniță într-o postare pe pagina sa de Facebook.

2,3% și 2,4% din PIB

Un tabel privind „Sustenabilitatea pe termen lung a finanțelor publice”, extras din Programul de convergență menționat, arată că în ultimii ani, cel mai mare procent din PIB alocat educației a fost de 3,5%, în 2010. Tabelul indică alocări bugetare pentru educație de 2,5% în 2020, 2,4% în 2030, 2,3% în 2040 și 2050, respectiv 2,4% din PIB în 2060 și 2070.

Curioși să aflăm cum cred directorii școlilor din Arad că va fi afectat sistemul de învățământ din țară de acest lucru, am transmis același set de întrebări către șase directori de școli sau licee din municipiu și județ. Toți ne-au citit întrebările, însă unul singur a avut bunăvoința de a ne și răspunde. Întrebările au fost trimise către doi directori de colegii naționale din municipiu, un director de liceu teoretic din municipiu, unul de liceu tehnologic, respectiv doi directori de școli gimnaziale din județ.

„Depinde ce ne dorim”

Singurul care ne-a răspuns a fost prof. Sorin Haiduc, directorul Colegiului Național „Preparandia-Dimitrie Țichindeal”.

„Ne confruntăm cu o subfinanțre cronică și depinde ce ne dorim noi, ca societate. Dacă ne dorim să evoluăm și să avem cetățeni cu nivel intelectual și cultural așa cum ar trebui să fie un cetățean european, atunci, categoric, ar trebui să fie dată mult mai multă atenție sistemului de învățământ”, a spus Haiduc.

Acesta a adăugat că „Articolul 8 din Legea Educației Naționale prevede că Educației trebuie să îi fie alocat anual 6% din PIB. Din punctul meu de vedere – am învățat asta de la școală, de la elevi, de la părinți – unde-i lege, nu-i tocmeală. Mi se pare un exemplu extrem de nociv ca acest articol să nu fie respectat. Sunt sigur că există argumente serioase pentru alocarea mai mică, dar în acest caz legea ar trebui schimbată, în așa fel încât să fie și respectată”, a declarat pentru Jurnal arădean/aradon.ro, directorul Colegiului Național „Preparandia-Dimitrie Țichindeal” din Arad.

Nu a fost respectat niciodată

Într-adevăr, Legea Educțaiei Naționale, adoptată în 2011, arată la articolul 8 că „Pentru finanţarea educaţiei naţionale se alocă anual din bugetul de stat şi din bugetele autorităţilor publice locale minimum 6% din produsul intern brut al anului respectiv”. Articolul nu a fost respectat niciodată. De atunci și până acum, însă, alocarea bugetară pentru Educație nu a depășit în nici un an 3,3% din Produsul Intern Brut.

Întrebările rămân

Cu toate că au dat dovadă de dezinteres, ignorând întrebările adresate, acestea rămân deschise. Îi așteptăm pe directorii școlilor, atât pe cei pe care i-am întrebat, cât și pe cei care, poate, citesc acest articol, să ne răspundă la două întrebări simple: cum consideră că va fi afectată educația de diminuarea fondurilor, respectiv în ce mod vor resimți instituțiile de învățământ această tăiere/scădere a fondurilor alocate educației. Așteptăm răspunsurile lor la adresa de e-mail eugen.rogojan@informmedia.ro