Taxa pe stalp rade Sebisul

Arad. S-au dus 100 de milioane de euro. Din cauza „taxei pe stâlp”, investitorii care ar fi cheltuit aceşti bani pentru un parc fotovoltaic la Sebiş s-au răzgândit. Situaţia de la Sebiş, acolo unde urma să fie creat cel mai mare parc fotovoltaic din România stă cam aşa: apariţia taxei pe stâlp şi numeroasele modificări legislative au îngheţat investiţia de sute de milioane. Deşi spaniolii care s-au înhămat la această investiţie aveau de gând să pună pe picioare panouri fotovoltaice pe 200 hectare, acum au ajuns să fie ocupate doar 44. Şi e posibil ca aşa să şi rămână.

Reprezentanţii firmei de dezvoltare şi cei ai Primăriei Sebiş au confirmat acest fapt pentru Mediafax: proiectul de 100 de milioane de euro, întins pe 200 de hectare, a îngheţat la 44 de hectare din cauza mai multor modificări legislative care i-au speriat pe investitori, între care aşa-numita “taxă pe stâlp”.

Dezvoltatorul proiectului este compania spaniolă “Promocion Inversolar 65”, prin intermediul companiei deţinute în România, Energo Voltaic Group, cu sediul în municipiul Arad. Iar

directorul companiei din Arad, Dragoş Baghiu, a precizat pentru Mediafax că „în acest moment sunt finalizate două din cele trei proiecte care însumau peste 300.000 de panouri solare pe o suprafaţă de 200 de hectare”. Mai exact, că aproximativ 72.000 de panouri fotovoltaice, montate pe 44 de hectare, furnizează energie în reţeaua naţională. Şi că lucrările la cel de-al treilea proiect – care presupuneau instalarea a încă 245.000 de panouri, pe 150 de hectare – nu au mai fost începute. Totul după ce investitorul spaniol a refăcut calculele impunse de numeroasele schimbări legislative care au avut loc în ultimele luni în România.

 

Cauzele blocajului

“Taxa pe stâlp, adică impozitarea construcţiilor speciale, este una din cauze, pentru că ar fi putut ajunge la un milion de euro pe an în cazul proiectului de la Sebiş, unde deja se plătesc impozite foarte mari pe acel teren. Proiectul a ajuns să fie pe linia de plutire, pentru că nu ştim exact dacă şi când va fi reluată finanţarea”, a spus Dragoş Baghiu. S-a mai precizat, totodată, că „primele nemulţumiri ale investitorilor au fost legate de reducerea numărului de certificate verzi”.

“Dacă numărul certificatelor acordate se reduce la jumătate faţă de momentul în care au început investiţiile la Sebiş, normal că şi calculele se schimbă dramatic. Nu există o legislaţie constantă, care să ne permită nişte calcule privind amortizarea investiţiei, iar aceste lucruri îi sperie pe investitorii, care au început să-şi direcţioneze fondurile către Chile. România era un motor pentru acest tip de investiţii tocmai datorită acestui ajutor oferit sub forma certificatelor verzi”, a adăugat, pentru Mediafax, Baghiu.

Faptul că mega-proiectul de la Sebiş s-a blocat a fost confirmat şi de primarul oraşului, Gheorghe Feieş, care spune că „intenţia nu este de a renunţa la proiect” dar că „se caută soluţii pentru rezolvarea impasului financiar cauzat de noile norme legale”. Un lucru e cert acum: „Oraşul Sebiş ar pierde enorm dacă proiectul nu s-ar finaliza, pentru că se încasau 1,2 milioane de lei pe an doar din impozitul pe teren”.

Ce a fost, ce a rămas

În februarie 2013, “Promocion Inversolar 65” a anunţat o investiţie de 100 de milioane de euro într-un parc fotovoltaic de 200 de hectare, afirmând că va fi cel mai mare din România şi unul dintre cele mai mari din Europa. Lucrările sistate la al treilea parc trebuiau să înceapă în primăvara anului trecut, pe 150 de hectare, urmând ca la final energia produsă în acest parc să asigure necesarul pentru 100.000 de locuitori, pe timp de 25 de ani. N-a mai fost să fie aşa, iar veniturile la bugetul Sebişului nu au mai crescut cu 50% (de la patru milioane de euro pe an, la şase milioane de euro), aşa cum spera edilul.

La realizarea parcului au lucrat, în 2013, 700 de oameni, 200 fiind specialişti aduşi din Spania, iar restul fiind din zonă sau din judeţele învecinate.