VINGA. Lucian Stoicu, fostul primar al comunei Vinga, cel care a fost condamnat la închisoare cu suspendare pentru că ar fi încasat ilegal fonduri europene, a dat statul în judecată la Curtea Europeană a Drepturilor Omului şi a câştigat procesul. În anul 2016, Stoicu a fost trimis în judecată de DNA, fiind acuzat că a încasat ilegal bani de la APIA.
„La data de 14 mai 2013, inculpatul Stoicu Lucian – Viorel a depus la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură mai multe documente în fals, în scopul de a obține în mod injust sume de bani în cadrul schemei unice de sprijin pe suprafață, pentru o suprafaţă de 46,71 ha teren agricol, pe care nu-l deținea în realitate. Ca urmare a acestor demersuri, inculpatul Stoicu Lucian – Viorel a încasat nelegal suma de 25.901,18 lei, cu titlu de plăţi pentru schemele de sprijin pe suprafaţă – SAPS, alocată din Fondul European Garantare Agricolă – FEGA, şi suma de 4.119,14 lei, alocată de la Bugetul Naţional, cu titlu de plăţi naţionale directe complementare – PNDC 1 (culturi în teren arabil). Agenţia de Plăţi şi Intervenţie din Agricultură s-a constituit parte civilă în cauză cu suma totală de 30.021,32 lei”, anunţau, în urmă cu şapte ani, cei de la DNA.
La momentul respectiv, Lucian Stoicu era acuzat de comiterea a trei infracţiuni, respectiv folosirea sau prezentarea de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri europene, fals în declaraţii şi fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată. După aproape un an de zile, în aprilie 2017, Tribunalul Arad decidea să îl achite pe fostul primar din Vinga. Totuşi, instanţa a decis în aceeaşi sentinţă anularea mai multor contracte de comodat pe care Stoicu le-ar fi întocmit în fals. Practic, pe asta se baza şi dosarul celor de la DNA, pe faptul că fostul primar din Vinga ar fi întocmit contracte false. Astfel, prin sentința penală din 4 aprilie 2017, Tribunalul Arad a dispus achitarea lui Lucian Viorel Stoicu, constatând că acesta, în calitate de agricultor, a depus, la data de 14 mai 2013, o cerere pentru acordarea unei subvenții pentru suprafața de 46,71 de hectare de teren agricol. Potrivit adeverinței ce conținea date extrase din registrul agricol, bărbatul cultiva terenuri pe teritoriul comunei arădene Vinga. Tribunalul Arad a subliniat că această cerere era însoțită de documente, inclusiv de titlurile de proprietate asupra terenurilor și contractele de comodat pentru parcelele agricole aparținând altor persoane. Stoicu a făcut chiar obiectul unor controale administrative, înainte de aprobarea cererii, la 10 octombrie 2013, de Centrul Județean Arad al APIA, fiindu-i plătită, ulterior, subvenția totală de 6.500 de euro.
După cum spuneam, Tribunalul Arad a apreciat faptul că Stoicu nu ar fi încasat ilegal subvenţiile de la APIA, aşa că, în primă instanţă, inculpatul a fost achitat.
DNA a făcut apel la această sentinţă, iar, din postura de nevinovat, Stoicu s-a trezit infractor cu acte în regulă, dar şi cu o condamnare: doi ani şi o lună de închisoare cu suspendare. DNA și APIA au contestat sentința la Curtea de Apel Timișoara. Procesul a avut loc pe 24 octombrie 2017, în absența lui Lucian Viorel Stoicu. Atunci, instanța de apel a dispus condamnarea agricultorului la o pedeapsă de doi ani și o lună de închisoare cu suspendare, pentru obținerea pe nedrept a subvenției de la APIA, fapta fiind considerată una de corupție. Curtea de Apel Timișoara a considerat că intenția directă a lui Stoicu „putea fi dedusă în mod rezonabil din faptul că știa că subvenția nu putea fi acordată decât în baza unor documente doveditoare, și anume contractele de comodat și datele din registrul agricol”.
La CEDO
Fostul primar din Vinga nu a stat, însă, pe gânduri şi a dat statul român în judecată la CEDO, susţinând faptul că a fost condamnat pe nedrept. Curtea Europeană a Drepturilor Omului a arătat încă de la început, de la înregistrarea dosarului, în 2018, că „atunci când o instanță de control judiciar este competentă să analizeze atât situația de fapt, cât și chestiunile de drept și să studieze în ansamblu problema vinovăției, ea nu poate, din motive ce țin de echitatea procedurii, să tranșeze asupra chestiunilor respective fără o apreciere nemijlocită a declarațiilor persoanei care susține că nu a comis actul considerat drept infracțiune”. Mai departe, CEDO susţine că partea română, chemată în acest proces, nu a contestat faptul că, după ce a fost achitat în primă instanță, Lucian Viorel Stoicu a fost condamnat de Curtea de Apel Timișoara „doar pe baza unei interpretări de către instanţă a probelor care fuseseră deja analizate de prima instanță, fără să-l fi acultat pe inculpat, în persoană, și fără să fi examinat direct probele, în pofida cererii formulate de parchet în acest sens. Elementele de probă pe care Curtea de Apel Timișoara a trebuit să le analizeze, pentru a se putea pronunța cu privire la vinovăția reclamantului, aveau, în esență, caracter public, această instanță fiind sesizată să stabilească dacă reclamantul a acționat sau nu cu rea-credință la momentul depunerii cererii de solicitare a unei subvenții. Având în vedere miza aflată în joc pentru Lucian Viorel Stoicu, CEDO nu este convinsă că probele reținute de instanța de apel pentru condamnarea persoanei în cauză, în cadrul deciziei sale de infirmare a achitării, puteau fi solicitate în cadrul unui proces echitabil fără o examinare directă a probelor și, în special, fără audierea în persoană a inculpatului”.
Proces inechitabil
CEDO precizează că Lucian Stoicu nu a avut parte de un proces echitabil în ceea ce priveşte actul juridic care a avut loc la Curtea de Apel Timişoara. Judecătorii europeni atrag atenția că instanța de apel „era obligată să ia măsurile necesare pentru a asigura un proces echitabil, chiar dacă inculpatul nu a formulat o cerere prin care să solicite în mod expres să fie audiat”. CEDO apreciază:
„condamnarea lui Lucian Viorel Stoicu, în apel, fără ca acesta să fi fost audiat de instanța de apel și, deși fusese achitat în primă instanță, nu a respectat cerințele unui proces echitabil, fiind încălcat, astfel, articolul 6 din Convenția CEDO”.
După ce au desfiinţat, rând pe rând, motivele care au stat la baza condamnării fostului primar din Vinga, magistraţii instanţei europene au condamnat statul român la plata către Stoicu, în termen de trei luni, a sumei de 4.000 de euro, reprezentând despăgubiri pentru prejudiciul moral, la care se adaugă 450 de euro cu titlu de cheltuieli de judecată.
Trimite articolul
X
Bravo Lucian ai dovedit tuturor ca ești un om corect și că ai fost condamnat pe nedrept. Te așteptăm să candidezi din nou ca și primar,să spulberi ciuma roșie ce s-a abătut asupra frumoasei noastre comune. Toți cetățenii din Mănăștur te susțin.
-
Cosmin says:
Nu. A dovedit doar ca instantele romanesti inca nu respecta complet drepturile omului cand vine vorba de procese. Pierdem pe ele pe banda rulanta.
CEDO nu achita si nu spune daca rezultatul procesului a fost sau nu corect. Spune doar daca efectuarea procesului s-a facut sau nu corect conform standardelor pe care le-am promis ca o sa le atingem si respectam. In cazul asta spune ca procesul lui nu a fost conform standardelor respective.
-
Cititor says:
Omul a fost judecat in lipsa. Cum sa fie audiat cand el lipseste….alta decizia absurda CEDO. Si nu s a dovedit nevinovatia doar s a constatat ca nu a fost audiat
-
Vasile says:
Domnul Cosmin tribunalul din Arad l-a declarat nevinovat și asta a contat mult la CEDO.Daca nu ar fi fost condamnat poate și astăzi ar fi fost primar (că se vede că este un om capabil) dar trebuia să fie un altul…
-
Etc says: Eu nu-mi aduc aminte sa fi castigat Romania un proces la CEDO. Poate se sesizeaza careva in legatura cu viciile de procedura si pe la noi…
