ARAD. Timpul nu ne poate despărți niciodată de lucrurile sau de oamenii dragi. În sensul acesta, amintim acum și aici volumul „Macea – Vatră, Chipuri, Rânduieli”, aparținând scriitoarei Floare Ranta Cândea, care este o întoarcere în timp la valorile autentice ale comunei Macea, satul natal al autoarei.
Profesoara Floare Ranta Cândea ne-a obișnuit deja cu surâsul ei plăcut, cu aplecarea spre tot ceea ce este gingaș și plin de farmecul acestei vieți. Ne-a arătat și marea deschidere spre cultură, spre cultura arădeană îndeosebi. Grație dragostei de oameni, încrederii în puterea mântuitoare a literaturii, Floare Ranta Cândea a făcut posibilă apariția unei bogate „Foi Culturale” numită „Gutenberg- Universul Cărții”, sub egida Editurii Gutenberg, al cărei interes a depășit deja granițele județului și ale țării.
Volumul a apărut la editura „Gutenberg Univers” din Arad. Pe prima pagină autoarea ține să își exprime întreaga gratitudine față de colectivul tipografiei, pentru sprijinul care i-a fost oferit. Pe spatele celei dintâi coperți se află o dedicație care surprinde o parte importantă din sufletul doamnei R. Cândea: „Fiului meu Cristian, familiei mele celei de azi, precum și străbunilor cei de ieri, întru neuitare și recunoștință”. Volumul îl are ca referent științific pe prof.univ.dr. Anton Ilica, iar ca referenți de specialitate (istorie) pe prof dr. Augustin Mureșan de la Complexul Muzeal Arad și consultanți locali pe ing. Ladislau Szanda și prof. Gheorghe Crețu. Cuprinzând 322 de pagini și un număr foarte mare de fotografii, cartea beneficiază de o condiție grafică impresionantă, sub concepția autoarei.
Caracterul documentar încadrează prezenta carte între monografiile literaturii române și cuprinde cinci părți: I. Vatra; II. Chipuri; III. Rânduieli; IV. Specificități; V. Anexe.
Suntem captați din primele pagini, de stiluri dintre cele mai variate, de limbaje ce caracterizează această zonă pitorească a județului Arad. Stilul științific se datorează caracterului documentar. Ni se aduc în față documente istorice, arheologice, geografice, pe care autoarea le preia cu exactitate, transmițându-le cititorului cu respect pentru semnificația lor. Coordonatele comunei Macea, elementele hidrografice și de vegetație, toponimele explicate din punct de vedere lingvistic, geografia ca reședință de comună, sunt notate minuțios în capitolul Vatra. Apreciem echidistanța riguroasă cu care Floare Ranta Cândea descrie etniile care au locuit și locuiesc și acum în zona Macea: români, germani, italieni, maghiari, sârbi, ucraineni, romi, slovaci. Găsim o echidistanță și în descrierea bisericilor de confesiuni diferite: Biserica Ortodoxă, Biserica Catolică, Baptistă și Adventistă de Ziua a Șaptea, autoarea dovedind că posedă o bogată și solidă cultură, atât în domeniul istoriei, cât și al religiei. În același timp, stilul științific, documentar, se îmbină armonios cu stilul beletristic. Subcapitolul Cruci de hotar sensibilizează în mod special sufletele cititorilor. Din primul capitol mai evidențiem grădina botanică – topos cunoscut dincolo de marginile comunei, cu care se mândrește întregul județ Arad, castelul, centru actual de cultură legat, se pare, de istoria familiei nobiliare de origine sârbă Csernovics, care în anul 1720 primește titlul nobiliar de la Imperiul Austriac.
Capitolul II, Chipuri aduce în prim plan case, obiceiuri, locuri specifice gospodăriilor, dar și chipuri (poze) care redau obiceiurile și porturile comunei. Autoarea ne transmite mândria de a aparține acestei zone a țării. Sunt redate, în registrul colocvial, confesiuni emoționante cu privire la chipurile de dascăli ale locului. Dintre personalitățile (chipurile) de seamă cu care Macea, Aradul și, de ce nu, țara întreagă se poate mândri îi amintim pe Pavel Mercea (1931-2004), licențiat în arte plastice, sculptor, căruia îi aparțin Complexul Monumental Gelu, Glad, Menumorut; Monumentul Eroilor din cimitirul ortodox; Pelău Traian (1925-2003), absolvent al Liceului Moise Nicoară din Arad, al Institutului Politehnic București, Facultatea de Textile – a fost inginer, iar apoi inginer șef la Tricoul Roșu Arad, iar mai târziu inginer șef la Fabrica de Confecții din Arad. Foarte instructiv pentru înțelegerea zonei Macea ni se pare fragmentul „Influențe lingvistice” unde ne sunt demonstrate cele mai uzuale interferențe lingvistice: maghiare, germane și bineînțeles, regionalismele românești ale zonei Ardealului. Acestea din urmă sunt reliefate în mod savuros de un simbol al locului, Baci Ghiuri a lu Hămhău. Extrem de interesant este, pentru cititori, să afle că la Macea a trăit la începutul secolului XX și omul al cărui nume este așezat în istoria aviației române alături de Aurel Vlaicu, David Ranta (vezi pag. 109 – 111)
„Povestea nu se încheie aici” ne spune autoarea, trecând la capitolul „Rânduieli”. Fotografiile, devenite, pagină cu pagină, embleme ale unui timp și ale unui loc ce reprezintă pentru Floare R. Cândea ”axis mundi” însoțesc amintirile pioase ale scriitoarei. Rânduielile vechi, ale lumii comuniste ( (1 Mai, 23 August, Cântarea României) se alătură celor devenite tradiții ale locului, atât pentru români, cât și pentru maghiari sau germani: Crăciunul, Sânzienele, Rusaliile, Boboteaza, Sântoaderu, Fărșangu, Kirchweih,. Capitolul ”Specificități” ne dezvăluie noi taine ale Macei, ținut care, odată cu parcurgerea cărții, va deveni și pentru cititor, un loc special, care merită să fie cunoscut. Foarte important pentru scriitoare, dar și pentru orice arădean, lucru oglindit printr-o pluriperspectivă narativă, este cunoscutul Festival al Umorului ”Gura Satului”, desfășurat an de an la Macea, festival care a atras de-a lungul vremurilor importante personalități culturale ale României sau ale țărilor învecinate. Caracterul științific este susținut și de bogatele însemnări de arhivă. De asemenea, apreciem rezumatul volumului, tradus în limbile maghiară, germană, engleză, franceză și spaniolă.
Ultimele pagini cuprind „rânduiala mulțumirilor” cu numele persoanelor cărora autoarea ține să le mulțumească pentru sprijinul acordat. Cu o bibliografie foarte bogată, Floare Ranta Cândea ne convinge să căutăm această carte în care, cu siguranță, ne vom regăsi sufletește, nu doar ca ardeleni, ci și ca adevărați români, locuitori ai acestor meleaguri. Și, după cum ne-a mărturisit, din dragoste de oameni, lucrează la o nouă ediție care va conține date despre satele aparținătoare comunei Macea.
Credem că volumul ”MACEA- VATRĂ, CHIPURI, RÂNDUIELI” face cinste culturii arădene și va deveni o carte emblematică pentru întregul nostru județ, așadar și pentru Centrul de Cultură al Județului.
Voichița Tulcan Macovei
Citiți principiile noastre de moderare aici!