A fost ceață când am ajuns la pasajul peste calea ferată din Curtici. Nu îți dădeai seama unde duce și nici ce se ascunde în pâcla alburie care refuza să se ridice deși era aproape către orele amiezii. „Pasajul din ceață”, ar fi o variantă de titlu. Și credeți-ne e o ceaţă densă peste această lucrare inclusă în proiectul european de modernizare a căii ferate frontieră-Curtici-Arad, a gărilor de pe traseu, o investiție de aproximativ 250 milioane de euro, majoritatea fonduri nerambursabile. Pentru că acest pasaj frumos, ridicat cu scandal, nu poate fi dat în folosință pentru că… mașinile de mare tonaj nu pot urca pe el. Nu e loc de viraj la urcarea pe pasaj dinspre drumul județean spre Dorobanți și la fel e și la coborârea spre același drum. Din spusele localnicilor a fost chiar deschis „de probă” câteva zile și s-a închis la loc. „Pasajul este finalizat, dar sunt câteva probleme de recepție, la intrarea pe pasaj dinspre drumul județean către Dorobanți. Trebuie refăcut racordul la drum, mutat puțin drumul pentru ca mașinile să poată urca. Poate va fi nevoie și de un sens giratoriu acolo” – susține primarul Curticiului, Nicolae Aaniței. Asta înseamnă alți bani, terenuri expropriate, timp pierdut…

S-au investit o grămadă de bani pentru un obiectiv care zace suspendat peste calea ferată pentru că mașinile de mare tonaj nu au loc să vireze pentru a urca pe el și din același motiv nu pot nici să coboare. Se circulă tot pe vechiul drum, se face traversarea peste calea ferată pe la barieră și se intră în oraș. Și, pentru ca absurdul să fie în continuare rege, traficul greu îi va teroriza pe localnici și după darea în folosință a pasajului.

Coborârea de pe pasaj se va face direct în oraș. Așa a fost gândită sau negândită locația pasajului, ca toate mașinile care vor circula pe acolo să dea un tur prin Curtici pentru a ajunge la DN 79. Soluția pentru această problemă colaterală este construirea unei șosele de centură care să devieze acest trafic greu, o centură care ar costa, potrivit studiului de fezabilitate, peste 21 milioane de lei. Pe bună dreptate, toată lumea se întreabă de ce nu s-a făcut acest pasaj înainte de intrarea în oraș și cel puțin una din probleme era rezolvată.

A cui e vina?

Vina este aruncată fie către CFR care a vizat proiectul și l-a aprobat, fie către Primărie care nu s-a opus acestei locații. „Și mie mi se părea logic ca pasarela să fie peste 2 linii, în apropierea actualei traversări, și nu peste 7 linii. Dar mi s-a explicat că trebuie să rămână o distanță mică între gară și pasaj pentru ca trenurile care vor circula să nu atingă viteze prea mari. În cazul unei deraieri și al unui eventual impact cu pilonii pasajului, o viteză prea mare ar putea provoca o tragedie”, susține Aaniței. Dar nici nu mai contează acum. Totul e finalizat și suspendat…

Nu trec nici agricultorii

Iar pentru agricultorii care își lucrează pământul de o parte și de alta a căii ferate, ar fi bine să mai rămână multă vreme așa. Pentru că după ce se va da în folosință și se va desființa actuala barieră, mașinile agricole nu vor mai trece. „Nu o să putem trece cu utilajele. Noi lucrăm cu 20 de utilaje lungi de 15-18 metri și chiar dacă am încerca să urcăm, am avea nevoie de două benzi. Asta ar însemna ca poliția să oprească toată circulația pe pasaj în momentul în care mașinile noastre îl vor traversa. Cel mai bine era dacă acolo unde acum este trecerea la barieră, să fi fost făcut un subpasaj la calea ferată și cu siguranță cheltuiala ar fi fost mult mai mică. Așa, vor fi necazuri. Va fi o problemă destul de mare pe care nimeni nu a gândit-o. Nu se poate trece de dincolo de calea ferată, în oraș. Este o lucrare făcută cu fundul și nu cu capul, iertați-mă”, spune tăios, Dimitrie Muscă, directorul CAI Curtici, care are cel puțin 1.000 de hectare de pământ de cealaltă parte a căii ferate.
Toate aceste reacții și discuții post factum sunt aproape inutile. Proiectul este al CFR-ului, acolo au fost date aprobările, cu sau fără avizul Primăriei Curtici. Obiectivul e gata, stăm bine la raportări, dar nu poate fi recepționat. Șanse prea mari să fie dat repede în folosință pasajul nu sunt. Să te apuci de acum înainte să deviezi un drum, să construiești un sens giratoriu, să mai și despăgubești pe cei din ale căror terenuri le vei lua pentru toate aceste lucrări, toate acestea cer timp și bani. Totul pentru a putea da în folosință un obiectiv construit cu bani europeni. Dar când își bagă românul coadă, nici măcar europenii nu mai pot face nimic. Decât să stea gură cască!

Umor negru

Și dacă ne gândim că pasajul pe care se chinuie atâtea guvernări să îl inaugureze, cel de la CET, care are și urcarea și coborârea asigurate, încă așteaptă muncitorii să finalizeze lucrarea, în timp ce pasajul de la Curtici, tot peste calea ferată, e gata de mult dar nu pot urca mașinile pe el pentru că nu au pe unde, avem imaginea completă a competenței noastre. Una pe bani europeni, una pe banii noștri. Rezultatul, același.