Un poet aradean la "Salon du livre"

În urmă cu doi ani ai fost la Târgul de carte de la Frankfurt, anul trecut – la Salonic şi, de curând, la Paris. Cum ai ajuns la „Salon du Livre”?

Ioan Matiuţ: Am fost invitat de către Boureau International de l’ Edition Francaise (B.I.E.F.), la Paris, la Salonul de Carte (Salon du Livre 2013), cel mai important târg de carte din Europa, după cel de la Frankfurt. La ediţia din acest an, România a fost invitată de onoare, o mare cinste făcută literaturii române.

În preludiul Salonului, am fost oaspete, împreună cu mai mulţi editori şi scriitori români, la Centrul Naţional al Cărţii din Paris, unde după salutul preşedintelui Centrului Naţional al Cărţii din Franţa, Jean-Francois Colosimo, au avut loc seminarii, expuneri şi conferinţe ale unor personalităţi literare şi editoriale din România şi Franţa. Principala temă abordată a fost „Piaţa de carte în Franţa şi România”, care a stârnit vii şi interesante dezbateri de idei între cele două tabere.

Apropo, cum se prezintă piaţa de carte în Franţa?

Ioan Matiuţ: A fost evidenţiat faptul că în Franţa, vânzarea de carte a scăzut cu 5% în ultimii 5 ani, că ponderea vânzărilor o au cărţile şcolare, iar 45% din vânzări au loc prin librării, 8% prin internet iar diferenţa prin magazine şi poştă. Preţul cărţii în Franţa este mic în comparaţie cu alte bunuri culturale, datorită legii Lang care nu permite vânzătorilor să adauge mai mult de 5% din preţul de livrare al editorilor. Am mai aflat că în Franţa predomină cartea de buzunar iar cea în format electronic este mai scumpă decât cea tipărită. Franţa este interesată să vândă cât mai multă literatură franceză pe pieţele externe, datorită erodării limbii franceze în lume. O altă facilitate acordată editorilor francezi, în afara legii Lang, este TVA-ul redus la 5% (faţă de 9% cât este în România). Centrul Naţional al Cărţii este principalul sprijin al editorilor francezi, mai ales prin repartizarea către aceştia a procentului de 2,2% din taxa de copiere care se aplică tuturor deţinătorilor de copiatoare din Franţa. Boureau International de l’ Edition Francaise (B.I.E.F.) este instituţia care se ocupă de sprijinirea editurilor atât pe plan naţional, dar mai ales internaţional. În ce priveşte cărţile în format electronic, sondajele de opinie, care se fac odată la 6 luni, arată că vânzarea lor a crescut cu 14% în ultimele 6 luni, iar 16% din cititorii de carte electronică citesc şi carte tipărită în timp ce 75% din cititorii de carte tipărită citesc şi carte electronică. Din păcate problema pirateriei este încă nerezolvată şi aduce mari prejudicii producătorilor de iBook-uri. Producţia editorială franceză este stabilă, iar cartea în format electronic a impus un nou model economic.

Dar în România?

Ioan Matiuţ: Din partea română s-a facut o radiografie a industriei editoriale din ultimele două decenii. Astfel, începutul anilor ’90 a fost marcat de lipsă de profesionalism şi de piraterie. Deasemenea, a existat şi o tendinţă acerbă de a recupera tot ce nu s-a putut edita în anii comunismului. La sfârşitul anilor ‘90 existau în România 4000 de edituri, dar după 1995 tirajele cărţilor au scăzut la jumătate şi au dispărut mare parte din edituri. Din 1996 avem o lege a dreptului de autor dar nu există voinţă politică de aplicare a ei. O recesiune puternică a industriei cărţii a avut loc intre anii 2009 si 2012, când tirajele au scăzut cu 40%. În lipsa unor programe coerente la nivel naţional, de formare a cititorilor începând cu vârsta şcolară, 60% din elevi citesc numai manuale şcolare. Deasemenea, cu toate că avem o Lege a cărţii, acesta este inaplicabilă datorită faptului că nici acuma nu s-au elaborat normele de aplicare a ei. O mare lovitură dată editorilor dar şi bibliotecilor publice, a fost renunţarea, începând cu anul 2008, la programele naţionale de achiziţii publice.

Partea franceză a precizat că nu este benefic pentru editorii români să acorde reduceri la târgurile de carte. Astfel, publicul nu cumpără constant cărţi, ci îşi formează reflexul de a aştepta aceste evenimente. În Franţa nu se practică astfel de facilități, iar preţul cărţilor este fix. Motivaţia editorilor romîni ar fi legată de o disperată nevoie de numerar în condiţiile în care lanţurile de librării dispar sau plătesc foarte greu, cu mari întârzieri şi nu există o solidaritate a editorilor în relaţia cu difuzorii.

În ce priveşte publicarea unor autori români în Franţa, în perioada 1979-2013, au fost publicate 239 de titluri, prea puţin faţă de potenţialul literaturii române.

Cum a fost la „Salon du Livre 2013”?

Ioan Matiuţ: Vremea rece şi ploioasă din Paris a făcut ca uriaşul pavilion expoziţional de la Porte de Versailles, să fie locul ideal de refugiu pentru parizienii consumatori de carte. Poate şi din acestă cauză, vânzările i-au surprins plăcut până şi pe organizatori.

România, invitată de onoare, a beneficiat de un spaţiu generos, lângă cel al Centrului Naţional al Cărţii din Franţa şi prestigioase edituri franceze (Gallimard, Flammarion, Grasset, Albin Michel, Puf etc). Cu o prezentare originală şi de efect (un arbore roşu uriaş – pomul vieţii – cu frunze care imită o pânză cu motive naţionale – şi o casă tradiţională oltenească), standul a fost arhiplin pe toată durata salonului. Editori şi scriitori din ţară şi diaspora, personalităţi din lumea culturală şi mass media, politicieni dar şi un numeros public francez doritor de a lua contact cu literatura română. La masa rotundă din centrul standului a fost o aglomeraţie mare de evenimente pe tot parcursul târgului. Lansări de carte şi dezbateri pe teme literare între scriitori şi public, majoritatea în limba franceză spre deliciul şi satisfacţia zecilor de francezi aflaţi în public.

Aradul literar la Paris

Aradul literar a fost prezent şi prin câteva cărţi ale scriitorilor arădeni, albumul „ Arad – monografie în imagini” şi revista de cultură Arca, pe care le-am expus la standul României urmând ca, după închiderea târgului, să fie donate organizatorilor.

„Prezenţa la Salon du Livre 2013 – ne-a mărturisit Ioan Matiuţ – a însemnat pentru mine o experienţă foarte utilă şi un excelent prilej de a lua contact cu piaţa editorială europeană, cu problemele şi tendinţele din acest domeniu atât de important a vieţii culturale” .

Ioan Matiuţ

• Născut la 18.12.1956, în Chişineu -Criş, judeţul Arad; • Licenţiat al Facultăţii de Jurnalism din cadrul U.A.V.; • Redactor la revista de cultură „Arca ”; • Membru al Uniunii Scriitorilor din România; • Preşedinte al Filialei Vest a Federaţiei Editorilor şi Difuzorilor de Carte din România (FEDCR); • Redactor şef la revista „Monitorul Cultural”; • Director al editurii Mirador