Legea 95 din 1925, publicată în monitorul oficial pe 14 iunie, stabilea că România se împarte în județe, iar județele în plăși și comune rurale și urbane. Teritoriul țării a fost împărțit atunci în 71 de județe, 489 de plăși și 8.879 de comune. Județul Arad, cu reședința la Arad, avea atunci o suprafață de 6.248 de kilometri pătrați – cu peste 1.500 de kilometri pătrați mai mică decât astăzi. Populația, în schimb, era mai numeroasă – aproape 424 de mii de persoane, față de aproximativ 410 mii astăzi.
Reforma Administrativă din 1925 a adus o serie de modificări și în Arad. Pe 29 mai 1925, cu scurt timp înainte ca legea să intre în vigoare, la sediul Prefecturii Județului Arad a avut loc o consfătuire cu privire la aplicarea noii reforme. Conform ziarului Tribuna Nouă, la consfătuire au luat parte I.C.Georgescu – prefect al județului, dr. Augustin Lazăr – subprefect, dar și toți primpretorii și prim-notarii din cuprinsul județului.
Conform articolului publicat de ziarul menționat, în Plasa Arad au avut loc, atunci, următoarele modificări:
„comuna Sânleani va purta numele de Principesa Elena; comuna Fachert va lua numele de Livada; comuna Zimandul Nou de Principele Mircea; comuna Zimand Cuz de Principele Mihai; Pusta Utviniș de Andrei Șaguna, toate aparținând de notariatul Livada”. Ziarul arată că „Pusta Sent Pal va deveni comună cu numele de Sft. Pavel, aparținătoare de notariatul Curtici”, iar „comuna Cicir se va contopi cu comuna Mândruloc, purtând numele de com. Mândruloc”.
În Plasa Hălmagiu, comunele Bănești și Cristești „se vor contopi într-o singură comună Bănești”, comunele Bodești și Mermești „se vor contopi într-o singură comună denuminud-use comuna Bodești-Mermești, cu rezidența la Bodești”, comunele Leasa și Lescioara „se vor contopi într-o singură comună Leasa”, modificări fiind făcute și la Groși și Lazuri – devenite administrativ comuna Lazuri, Vidra și Măgulicea – devenite Măgulicea, tot atunci fiind făcute și o serie de schimbări de denumiri în zonă: comuna Ciuci „se va denumi pe viitor comuna Vârfuri”, iar „comuna Aciuva se va numi pe viitor Avram Iancu”. Tot atunci a apărut și comuna Hălmăgel, cu din comunele Hălmăgel, Târnovița și Sârbi, iar comunei Aciuța i-a fost schimbat numele în Tribunul Crișan.
Reforma administrativă din 1925 a dus și la apariția comunei Păuliș, din contopirea comunelor Păulișul Nou și Păulișul Vechiu. Comuna Șoimoș a devenit atunci de sine stătătoare, dezlipindu-se de comunele milova și Odvoș. Comuna Monoroștia a fost contopită cu Bârzava, păstrându-se numele acesteia din urmă, iar comuna Totvărădia a fost „transformată” în Vărădia de Mureș.
„De la notariatul Săvârșin se deslipesc comunele Toc și Cuiaș, care împreună cu Ilteu vor forma un notariat cu sediul în Ilteu. Comunele Vinești și Tomești se contopesc cu comuna săvârșin. Comuna Toc se contopește cu comuna Cuiaș, sub numele de comuna Toc. Dela notariatul Petriș se deslipește comuna Ilteu. Comuna Roșia se contopește cu comuna Obârșia cu reședința în comuna Roșia”, se arată într-un articol publicat acum un secol de „Tribuna Nouă”.
Ultimele modificări menționate de ziar sunt cele referitoare la comuna Chișineu, care a fost redenumită Chișineu-Criș, comuna Erdeiș care a primit numele de Pădureni (astăzi parte a Chișineu-Crișului), redenumirea localității Vadăs în Vânători, a localității Giula Vărșand în Vărșand, a Zerindului Mare în Zerind, a Iermatei Negre în Principele Carol, satului Otlaca în Grăniceri, dar și modificarea denumirilor localităților Sintea Mare și Sintea Mică în Țintea Mare și Țintea Mică.
Unele dintre denumirile primite de localitățile arădene în urmă cu o sută de ani încă se regăsesc în nomenclatorul localităților din județ, altele fie au fost redenumite, fie și-au pierdut statutul de comună, fiind „înghițite” de alte unități administrativ teritoriale.
Monu 
Nealcosu says: 
Pensionarul 
