Aşadar, l-am interpelat pe primarul Aradului, Călin Bibarţ, care a fost prezent la şedinţa Asociaţiei Municipiilor, iar acesta ne-a declarat următoarele:

“Discuţia avută ieri, în cadrul şedinţei Asociaţiei Municipiilor din România, se referă la faptul că două UAT-uri, un municipiu sau oraş mare şi o comună apropiată, pot stabili, de comun acord, pentru dezvoltarea ambelor comunităţi, să se unifice. Dar în acest sens trebuie făcute analize atente. Acest demers poate să fie fezabil şi în Arad, dacă se dovedeşte că va fi fezabil în alte părţi din ţară. Trebuie să se stabilească foarte clar care ar fi plusurile, care ar fi minusurile pentru fiecare comunitate implicată în acest proces. Avem o astfel de intenţie, un proiect-pilot, la Buzău, acolo unde municipiul ar urma să se unifice cu comuna Ţinteşti. Asta, în urma unor acorduri stabilite de ambele părţi. În luna septembrie va avea loc referendumul în ambele localităţi, urmând ca cetăţenii să stabilească dacă doresc acest lucru. Între timp, am cerut primului ministru o bază legală care să uşureze astfel de demersuri. Guvernul, Parlamentul trebuie să ne spună, prin lege, ce se întâmplă cu primarul din UAT-ul care se va unifica cu municipiile, cu viceprimarul, cu aleşii locali, să clarifice problema taxelor şi impozitelor, să stabilească nivelul acestora. În şedinţa Asociaţiei Municipiilor, am tras un semnal de alarmă asupra acestor aspecte. O unificare voluntară a două UAT-uri este ca o căsătorie în care ambii parteneri vor să se căsătorească, dar apar diferite probleme. Aici avem nevoie de intervenţia Legislativului, să ne ofere soluţii. Am venit şi cu propuneri în acest sens, aşteptăm doar ca ele să fie transpuse în legi. Printre ele, propunem ca primarul comunei să devină viceprimar al municipiului cu care se unifică, aleşii locali ai comunei să fie integraţi în Consiliul Local Municipal, iar taxele locale să fie păstrate la acelaşi nivel pentru comună cel puţin până la următoarele alegeri locale. O astfel de unificare este benefică dacă vine cu posibilităţi de dezvoltare a ambelor comunităţi. Cum spune un proverb popular, <unde-s doi, puterea creşte>. Putem vorbi despre un demers de acest fel şi la nivelul municipiului Arad şi a comunelor apropiate. Dar, înainte de toate, ambele părţi implicate trebuie să se pună la masa discuţiilor, să stabilească dacă unificarea ar fi benefică pentru toţi cetăţenii implicaţi. Dacă se ajunge la un acord, atunci pot fi continuate demersurile, se poate trece la organizarea referendumului. Dar, încă o dată, numai dacă ambele UAT-uri sunt de acord”.

Comunele, pro şi contra

După cum a precizat şi Bibarţ, pentru această “căsătorie” este nevoie de două părţi. Dacă, de principiu, se pare că municipiul ar fi de acord cu crearea unei zone metropolitane, nu acelaşi lucru se poate spune şi despre primarii comunelor vizate.

“Probabil că sunt unele localităţi pe care le-ar ajuta o unificare cu oraşul. Pe noi nu ne ajută prea mult. Noi putem să solicităm să fim oraş, dar nu vrem nici măcar acest lucru. Am vorbit cu cetăţenii despre posibilitatea de a deveni oraş, dar ei refuză acest lucru. Drept urmare, aşa facem şi noi, administraţia, nu începem demersurile pentru ca Vadimirescu să fie declarat oraş. Sunt convins că alte localităţi, mici şi cu populaţie puţină, pot beneficia de astfel de unificări. Dar la noi nu este cazul. Avem şi alte venituri, pe lângă taxele şi impozitele plătite de cetăţeni, avem proiecte cu finanţare nerambursabilă pe care le implementăm. Aşa că nu văd care ar putea fi avantajele unei unificări cu Aradul”, a declarat Mihai Mag, primarul comunei Vladimirescu.

Chiar dacă nu a fost atât de radical ca şi Mag, nici primarul din Livada nu crede că unificarea cu municipiul ar putea aduce prea multe plusuri pentru locuitorii comunei pe care o conduce.

“Vreau să precizez din start că o unificare ar putea să aibă loc doar în urma unui referendum local, în care locuitorii comunei stabilesc dacă vor sau nu acest lucru. Pe de altă parte, trebuie să vedem ce pierdem şi ce câştigăm. Noi, cum suntem o comună apropiată de Arad, avem aproape tot confortul de care avem nevoie. Lucrurile sunt discutabile, dar pe viitor, peste 10-15 ani. Nu pot să spun clar, nu pot să am un punct de vedere edificator în acest moment referitor la o unificare, ţinând cont de faptul că aceasta este doar la stadiul de presupunere. Dar, cu siguranţă, în câţiva ani, Livada va deveni o zonă metropolitană a municipiului, poate chiar cartier. Totuşi, acesta este un demers pe termen lung, din punctul meu de vedere”, a spus Iosif Bimbo, primarul din Livada.

Singurul care nu refuză din start o asemenea idee este Nicolae Dolha, primarul din Fântânele. Acesta crede că este doar o chestiune de timp până când comuna va fi “înghiţită” de municipiu.

“Cred că, pe viitor, nu vom putea evita asocierea localităţilor limitrofe cu municipiul. Aradul se dezvoltă foarte mult şi este foarte aproape de limita comunei noastre. Cred că, de la sine, aceste comune limitrofe vor fi <înghiţite> de municipiu. Nu am pus în balanţă care ar fi plusurile sau minusurile pentru noi. Dar, dacă prin această asociere, s-ar crea un avantaj pentru Fântânele, am fi de acord. Atâta timp cât comuna se dezvoltă, ar fi benefică o astfel de unificare. Noi, aleşii, pentru asta suntem aici, să luptăm pentru dezvoltarea comunităţii. Aşadar, nu aş avea o problemă dacă Fântânele ar deveni un cartier al Aradului, în condiţiile în care comunitatea ar avea de câştigat”, ne-a declarat Nicolae Dolha.