Bocsig. Vaticanul a început a doua fază a procesului de beatificare și canonizare a Rafilei Găluț, tânăra din Bocsig care a trăit în perioada interbelică și a murit la 29 de ani, după ce ar fi purtat ani la rând stigmatele lui Isus. Reprezentanții Episcopiei Greco-Catolice de Lugoj ne-au declarat că Sfântul Scaun a solicitat efectuarea unei noi anchete, pentru a se aduna mai multe mărturii de la localnici din județul Arad, din Timiș sau de la orice persoane care cunosc povestea Rafilei. Această nouă cercetare a început în luna iunie și va dura până în toamnă, timp în care vor fi înregistrate mărturiile.

„Este vorba de o anchetă suplimentară ce are loc în procesul de beatificare, care se desfăşoară în două faze: cea eparhială şi faza romană. În 2 decembrie 2015, Sfântul Scaun, prin Congregaţia Cauzelor Sfinţilor, la cererea episcopului de Lugoj, Alexandru Mesian, a acordat «Nulla Osta» pentru începerea procesului de beatificare. Astfel, faza eparhială a avut loc la Lugoj în perioada 4 aprilie 2016 – 18 iulie 2017, după care dosarul a fost predat la Congregația Cauzelor Sfinților de la Roma. În urma examinării dosarului, Congregația a decis că este nevoie de o anchetă eparhială suplimentară, pentru a aduce noi mărturii actuale despre faima de sfințenie a Servei lui Dumnezeu, Rafila Găluț”, a declarat, pentru Jurnal Arădean și Aradon, părintele Gherghel Petrișor, notar actuar în procesul de beatificare și canonizare.

Proces de durată

Oficialii Episcopiei nu pot preciza când se va încheia procesul de beatificare, care este acum în etapa condusă de Vatican. „Sunt procese care au durat și 20 de ani. Faza în care ne aflăm este condusă de Vatican, care ne solicită să parcurgem anumite proceduri necesare, dar nu putem estima cât va dura întregul proces”, a precizat părintele Gherghel Petrișor.

Cercetările sunt efectuate de către „Tribunalul cauzei de beatificare a servei lui Dumnezeu, Rafila Găluţ”, din care face parte, între alții, Prea Sfinţia Sa Alexandru Mesian, episcopul eparhial de Lugoj.

„Este nevoie de multă răbdare, speranță și rugăciune din partea enoriașilor, dar important este că Eparhia de Lugoj a putut realiza prima mare etapă, împlinind astfel visul a trei episcopi (P.S. Alexandru Nicolescu, P.S. Ioan Bălan şi P.S. Ioan Ploscaru), care au făcut tot ce le-a stat în putinţă ca serva lui Dumezeu, Rafila Găluţ, să poată fi ridicată la cinstea altarelor”, a adăugat Gherghel Petrișor.

Primele înscrisuri

Rafila Găluţ a trăit în perioada interbelică (1910 – 1939) în Bocsig, iar povestea sa a atras atenţia Sfântului Scaun încă din 1934, după ce bisericile afiliate de la noi au transmis periodic informări despre stigmatele apărute pe trupul tinerei.

În documentele vechi deținute de Parohia Greco-Catolică Bocsig scrie că stigmatele au apărut pe trupul Rafilei în 1933 şi au fost confirmate „nu numai de parohul locului, preotul Petru Vancu, ci şi de diferiţi preoţi şi medici delegaţi din partea Episcopiei Lugojului să investigheze acest caz deosebit”.

Prima informare despre acest caz a fost trimisă Episcopiei Lugoj în 11 noiembrie 1933, de către administratorul parohial Petru Vancu: „În această parohie trăieşte o fetiţă cu numele Rafila Găluţ, şi care în anul 1931 a fost la Mănăstirea de călugăriţe din Blaj, de unde a fost demisă ca fiind debilă fiziceşte. Revenind acasă, sufletul ei ardea tot mai mult de dorinţa de a face tot mai mult voia lui Dumnezeu. Se spovedeşte în fiecare sărbătoare şi duminică, ba chiar şi în zilele comune. Acum, în septembrie a.c., se prezintă la oficiul parohial, arătându-mi pe trupul ei patimile Domnului Isus Hristos, stigmatizarea (…) Rog cu umilinţă Preaveneratul Ordinariat să binevoiască a delibera asupra celor raportate şi a trimite un preot evlavios, care apoi să cerceteze cazul”.

Viziunile Rafilei

Într-un alt document trimis Episcopiei Lugoj în 9 decembrie 1933 de către parohul din Bocsig se vorbea despre viziunile Rafilei şi semnele apărute pe trupul său: „Referitor la cazul Rafila Găluţ, cu reverinţă raportez următoarele: Mai sus numita fată mi-a spus cu zece zile înainte că Patimile Domnului Isus Hristos se vor arăta în trupul ei. Mi-a spus că stigmatizarea va dura din 15 nov. până în 24. S-a verificat exact. Se puteau observa precis semnele cuielor, în pălmi, la picioare, în coasta stângă, semnul cununii de spini deasupra frunţii. Din toate locurile curgea, respectiv se prelingea sângele. Acum din nou mi-a spus că se va reînnoi stigmatizarea şi va dura din 15 dec. până în 22. Aşteptând ordinele Preaveneratului Ordinariat, rămân suspus fiu, Petru Vancu”.

Medicii, fără explicaţii

Documentele arhivate cuprind şi rapoarte medicale privind cazul de la Bocsig. În 16 septembrie 1934, Rafila Găluţ a fost consultată la sediul parohiei greco-catolice Arad II – Şega de o comisie formată din patru medici, dar aceştia „nu au reuşit să dea o explicaţie ştiinţifică stigmatelor Rafilei”.

„S-a constatat că stigmatele nu apar la intervale fixe, ci la date anunţate de Maica Domnului (în viziunile Rafilei – n.r.). Pe data de 1 octombrie 1934, apariţia stigmatelor se face în prezenţa medicului Teodor Vicas, a Pr. Petru Herlo şi a Pr. Petru Vancu, redactându-se un proces verbal, document tradus şi transmis imediat Sfântului Scaun”, se arată într-un raport arhivat.

Pelerinaj la Bocsig

Din 31 ianuarie 1936, stigmatele au sângerat tot la două săptămâni, câte trei zile, până în 15 aprilie 1939, când Rafila Găluţ a murit.

În ultimii ani, mormântul aflat în Bocsig a devenit tot mai căutat de credincşioşi din toată lumea, care au aflat că Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică, a început, în 2015, procedurile de beatificare la Vatican.