Proprietarii fostului Cazino vând imobilul pentru suma de 740.000 de euro plus TVA, anunțul fiind publicat pe câteva site-uri de specialitate. Proprietatea este descrisă ca având un teren de 2990 metri pătrați și un imobil înscris în lista monumentelor istorice. „Buna poziționare, încărcarea istorică și arhitectura clădirii oferă proprietății un puternic avantaj pentru viitoarele posibile utilizări economice (cazino, centru comercial, salon de evenimente, restaurant)”, se arată în anunț. Proprietarii atrag atenția că imobilul „se află în conservare și necesită lucrări de reparație pentru punerea în funcțiune”.

Cazioul se află într-o stare avansată de degradare de mulți ani. Clădirea este abandonată, deși proprietarul – compania Iveco Capital Leasing IFN SA – părea să aibă intenția de a o restaura. În urmă cu câțiva ani, a obținut de la Primărie un certificat de urbanism, dar lucrările n-au mai început.

Intențiile Primăriei

În octombrie 2015, Primăria anunța că se are în vedere achiziția Cazinoului și transformarea clădirii într-un pavilion expozițional, destinație pe care a mai avut-o în istoria sa. De altfel, Consiliul Local Municipal adoptase în acea perioadă un proiect privind aprobarea angajamentului de susţinere financiară în perioada 2016-2026 a candidaturii Aradului la concursul „Capitală Europeană a Culturii”. Se anunțau investiții de 130 de milioane de euro în zece ani, majoritatea banilor fiind destinați infrastructurii culturale. S-a decis achiziția unor imobile de importanță locală, care sunt în proprietatea unor persoane sau firme, cum ar fi Teatrul Vechi, Casa Hirschl, Turnul de Apă, Casa Marta (fostul centru de calcul), Fabrica Teba și Cazinoul. „Acest proiect confirmă că Primăria are o strategie clară pentru susținerea culturii, indiferent dacă vom câștiga sau nu titlul de Capitală Culturală. Vorbim de investiții directe și indirecte în cultură și patrimoniu”, spunea primarul Gheorghe Falcă.

Între timp, Aradul a părăsit competiția, așa că rămâne de văzut care dintre aceste investiții rămân prioritare pentru municipalitate. Cert este că până în prezent, municipalitatea nu a făcut niciun demers pentru achiziția Cazinoului. Într-o discuție neoficială, responsabilii cu gestionarea portofoliului de proprietăți scoase la vânzare de Iveco Capital Leasing IFN SA ne-au spus că n-au fost contactați niciodată de Primăria Arad. „Dacă Primăria ar fi fost interesată de achiziția Cazinoului, noi am fi primii care am ști. Nu am fost căutați niciodată”, ne-a spus un reprezentant al vânzătorului.

Drept de preemțiune

Totuși, purtătorul de cuvânt al Primăriei, Corina Drăghici, spune că interesul există încă, chiar dacă nu s-au făcut pași concreți. Municipalitatea mizează pe faptul că proprietatea nu poate fi vândută fără a-și spune cuvântul. Asta pentru că se aplică dreptul de preemțiune în cazul monumentelor istorice. „Vânzarea monumentelor istorice aflate în proprietatea persoanelor fizice sau juridice de drept privat poate avea loc numai în condițiile exercitării dreptului de preempțiune al statului român, prin Ministerul Culturii și Cultelor sau prin serviciile publice deconcentrate ale Ministerului Culturii și Cultelor ori al unităților administrativ-teritoriale, după caz, sub sancțiunea nulității absolute a vânzării”, spune Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice. Cu alte cuvinte, Primăria are prioritate în fața oricărui alt cumpărător.

Scurt istoric

Clădirea Cazinoului a fost construită în stil neobaroc și a fost inaugurată în 1872. La acea vreme, cazinoul era frecventat de lumea bună a Aradului, dar și de mulți străini. Printre personalitățile care au trecut pragul Cazinoului se numără Vasile Goldiș, Ștefan Cicio Pop, Ioan Suciu și Ioan Slavici. Construcția a fost abandonată de mai multe ori în istoria sa, iar după 1990 a ajuns în proprietate privată. În 2007, proprietarii au închiriat spațiul și a fost redeschis cazinoul, dar nu a funcționat prea mult. Ulterior, imobilul a găzduit un restaurant și un club.