ARAD. Salariul minim este, încă, un etalon de plată pentru foarte mulți salariați. Deși costurile vieții au crescut într-un ritm accelerat, salariile par să fi rămas înțepenite și pentru cei care muncesc pe salariul minim, așa cum este el impus de Guvern, devine tot mai greu să își asigure un trai la limita decenței. Așadar, vestea majorării salariului minim a venit cum nu se putea mai bine, un cadou de final de an care, deocamdată, pare mai mult promis decât gata de a fi și „livrat” beneficiarilor. Coaliția de guvernare a anunțat că a ajuns deja la un acord privind creșterea salariului minim, însă, atât patronatele cât și IMM-urile spun că negocierile nu s-au finalizat.

„Consiliul Național al IMM-urilor din România a transmis o adresă prin care solicită Prim-Ministrului României, Nicolae Ionel Ciucă, Ministrului Muncii și Solidarității Sociale, Marius Constantin Budăi și Ministrului Finanțelor, Adrian Câciu, reluarea consultărilor privind stabilirea salariului minim garantat în plată pentru anul 2023. CNIPMMR consideră că, până în acest moment, negocierile pentru stabilirea salariului minim garantat în plată nu au fost finalizate și solicită tuturor partenerilor sociali reluarea acestora”, este mesajul ferm transmis de către micii întreprinzători.

Pe de altă parte, patronatele spun că o creștere a salariului minim brut la 3.000 de lei, din care 200 de lei neimpozitați, va crește numărul angajaților care sunt plătiți cu salariul minim, pentru că ar avea un salariu net mai mare decât angajații încadrați cu puțin peste 3.000 de lei.

Ce ar vrea micii întreprinzători? Propunerea celor de la CNIPMMR este ca „salariului minim să crească la suma de 3.000 de lei brut pe lună, cu deducerea de 200 de lei și posibilitatea creșterii suplimentare cu încă 250 de lei neimpozabili peste cei 3.000 de lei, voluntar, pentru angajatorii care doresc să ofere această sumă”.

Potrivit documentului pus în dezbatere de către Ministerul Muncii, „salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată să fie majorat la 3.000 de lei lunar, începând cu data intrării în vigoare a prezentei hotărâri de Guvern, ceea ce reprezintă o creștere de 17,6%, față de luna decembrie 2022”. Din cei 3.000 de lei, 200 de lei vor fi scutiți de taxe, însă deducerile vor fi stabilite prin Ordonanță de Urgență de modificare a Codului Fiscal. Momentan, salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată este stabilit la 2.550 lei lunar pentru anul 2022.

Cât câștigă arădenii?

Aradul nu a strălucit niciodată la capitolul salarizare, fiind mereu în urma vecinilor din Timiș, iar despre Cluj sau București nici nu mai vorbim. Diferențele de salarizare se văd chiar și în statistici, ultimele date furnizate de Institutul Național de Statistică arătând o diferența de aproape 1.000 de lei între Arad și Timiș. Așadar, dacă în luna septembrie a acestui an în Arad salariul mediu net a fost de 3.439 de lei, în Timiș un salariat a câștigat în medie 4.335 de lei. E drept, salariile din Arad au fost în ușoară creștere de la începutul acestui an, astfel că după primele nouă luni din 2022 un arădean era plătit în medie cu 310 lei mai mult decât în ianuarie. La nivel național, însă, Aradul este pe locul 20 în funcție de salariul mediu net, primele trei poziții fiind ocupate de București – 5.228 de lei, Cluj – 4.756 de lei și Timiș – 4.256 de lei. Ar mai trebui spus că, în acest moment, salariul minim este stabilit la 3.000 de lei pentru muncitorii din agricultură și construcții, sectoare în care salariul minim a fost crescut forțat de către guvernanți pentru a stopa exodul forței de muncă și a preîntâmpina un colaps pe piața resurselor umane. Ei bine, în propunerea înaintată pentru stabilirea noii grile de salarizare, s-ar aduce modificări și angajaților din construcții, care ar urma să fie încadrați cu minim 4.000 de lei/lună.

În acest context, creșterea salariului minim ar fi resimțită mult mai mult în județele unde salariile sunt la limita celor impuse prin lege, acolo unde o bună parte dintre angajați sunt plătiți cu mai puțin de 2.000 de lei.