Conceptul de la care a pornit filmul (realitatea razboiului prezentata fara menajamente, asa cum este vazuta prin ochii unui soldat american) este lipsit de delicateturi fata de eventualii spectatori mai sensibili, dar poate trezi suspiciuni ca act de propaganda pro-razboi.
Aparut intr-un moment in care majoritatea americanilor nu sunt deloc de acord cu razboiul din Irak si intr-un moment istoric in care administratia de la Washington a depasit in neincredere administratia Richard Nixon, War Tapes a fost acuzat de cativa dintre spectatorii care l-au vazut ca ar fi o incercare de manipulare subtila in favoarea razboiului.
Conceptul filmului este simplu: trei soldati cu trei camere de luat vederi filmeaza ce considera ei necesar. Casetele sunt trimise regizorului care, impreuna cu un monteur, alege momentele cele mai potrivite si le monteaza intr-un film. Rezultatul nu va fi vreo capodopera a cinema-ului, dar, in mod sigur, va atrage atentia publicului si va fi destul de realist cat sa nu fie acuzat de falsitate.
Anthony Swofford, autorul cartii Jarhead (care a stat la baza filmului cu acelasi nume ce a rulat de curand si pe ecranele din tara noastra), a declarat in timpul unei mese rotunde pe tema filmului: “este foarte usor sa intelegi cum un pusti care vede filmul isi imagineaza ca razboiul este cool, ca se rezuma doar la ture in Humvee cu M16–ele pe umar, la vanatoare de ‘baieti rai’, si se inroleaza in armata.”
Citiți principiile noastre de moderare aici!